Aproape jumătate dintre români susțin organizarea de alegeri anticipate, în timp ce majoritatea cetățenilor privesc cu suspiciune contractele militare de miliarde de euro atribuite fără licitație. Cifrele exacte reies dintr-un barometru de opinie realizat la nivel național la finalul lunii iulie, care măsoară pulsul populației pe teme de maximă importanță pentru viitorul țării.
Alegerile anticipate impart societatea
Cifrele vorbesc de la sine.
Sondajul arată clar că 49% dintre români sunt în favoarea organizării de alegeri anticipate. Este un procent uriaș care reflectă o dorință acută de resetare la nivelul electoratului. La polul opus, 39% se opun ferm unei astfel de variante și preferă stabilitatea actualului ciclu electoral până la termen. Restul respondenților au ales să nu exprime o opinie clară pe acest subiect. Iar această divizare arată o stare de tensiune acumulată la nivelul societății, într-un an politic deja extrem de complicat.
Dar politica internă nu este singurul subiect care îi preocupă pe cetățeni. Când vine vorba despre direcția geopolitică, românii caută echilibrul perfect. Întrebați pe cine ar trebui România să prioritizeze în relațiile de apărare și securitate, 51% dintre respondenți au optat pentru o combinație echilibrată între Statele Unite și Uniunea Europeană. Numai că preferințele stricte arată puțin diferit. 23% ar pune pe primul plan exclusiv Uniunea Europeană, iar 18% consideră că Statele Unite trebuie să fie partenerul prioritar absolut în materie de securitate națională.
Suspiciuni majore privind programul militar SAFE
Dincolo de scena politică și preferințele externe, românii sunt foarte atenți la modul în care statul cheltuie banii publici pentru apărare. Așa cum detaliază Adevarul într-o analiză a datelor sociologice, 63% dintre participanți au declarat că au auzit sau au citit despre programul european SAFE. Prin acest mecanism, România primește fonduri europene pentru achiziții militare. Doar 30% spun că nu cunosc absolut deloc acest program de înzestrare a armatei.
V-ați întrebat vreodată cum percep cetățenii simpli atribuirea directă a contractelor uriașe din bani europeni?
" loading="lazy" referrerpolicy="no-referrer" style="width:140px;height:100%;object-fit:cover;display:block;margin:0;padding:0;border:0;border-radius:0">Respondenții au fost chestionați exact despre contractele de aproximativ 5,7 miliarde de euro semnate prin programul SAFE cu o singură companie germană, fără licitație publică. Rezultatul este categoric. 53% și-au exprimat dezacordul față de această procedură. Până la urmă, lipsa de transparență la sume atât de mari (un subiect extrem de sensibil pentru contribuabilii români) generează automat neîncredere. Abia 20% s-au declarat de acord cu atribuirea directă către gigantul german, în timp ce restul au evitat un răspuns direct.
Iar suspiciunile merg mult mai departe de simpla procedură administrativă de achiziție. 43% dintre respondenți cred că achizițiile militare finanțate din fonduri europene sunt realizate în interesul unor companii sau grupuri de influență. Numai 31% apreciază cu adevărat că aceste cheltuieli de miliarde de euro servesc interesul strategic al României pe termen lung.
Productia interna bate importurile rapide
Și totuși, cetățenii au o viziune clară despre cum ar trebui făcute aceste dotări militare pe viitor. 58% dintre cei chestionați consideră că România ar trebui să achiziționeze echipamente militare de la mai mulți furnizori, exclusiv prin licitații competitive. Oamenii preferă această variantă legală și transparentă, chiar dacă procesul birocratic ar dura mai mult timp. Doar 19% preferă colaborarea exclusivă cu o singură companie mare, pentru a simplifica procedurile.
Mai mult, publicul vrea ca banii europeni să ajute direct economia națională și să creeze locuri de muncă pe plan local. 62% dintre participanți consideră că fondurile din programul SAFE ar trebui utilizate pentru dezvoltarea industriei românești de apărare. Cetățenii susțin resuscitarea fabricilor de armament autohtone, chiar dacă acest lucru ar presupune livrări mult mai lente către armată. La polul opus, doar 18% preferă achizițiile rapide de echipamente deja fabricate în străinătate, gata de a fi livrate trupelor.
Sondajul Avangarde a fost realizat la nivel național în perioada 22-27 iulie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 1.050 de persoane adulte, prin metoda interviurilor telefonice (CATI). Cercetarea sociologică are o marjă de eroare de ±3%.


Alegerile anticipate







