România și Bulgaria cer imagini din satelit după atacurile asupra navelor din Marea Neagră

Marți, 6 octombrie, un alt atac cu drone, produs la aproximativ 130 de kilometri de coasta Bulgariei, a scufundat o navă comercială și a avariat alta, relatează Euronews. Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a condamnat atacul ca fiind absolut inacceptabil, fără să îl atribuie vreunei părți. Ancheta este în desfășurare.

Ministrul român de externe, Oana-Silvia Țoiu, a calificat incidentul mortal din largul României drept: „O încălcare flagrantă a dreptului internațional”.

România și Bulgaria primesc imagini din satelit după atacuri

Cele două țări au solicitat imagini din satelit pentru evaluarea situației după atacuri.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Christian Wigand a precizat că strategia a dus la inițierea a 65 de proiecte în regiune, în valoare de 200 de milioane de euro.

România, Bulgaria și Turcia au subliniat, după incidente, că își coordonează eforturile pentru întărirea securității regionale.

Centrul de securitate maritimă va avea sedii în Constanța și Varna

Obiectivele strategiei includ protejarea coridorului de navigație și a infrastructurii critice, precum instalațiile din larg și cablurile submarine.

La prezentarea strategiei, în mai 2025, Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a avertizat că regiunea resimte efectele invaziei ruse la scară largă în Ucraina.

„Încălcările repetate ale spațiului aerian și atacurile asupra porturilor și rutelor maritime evidențiază această realitate”, a adăugat Kallas.

Strategia prevede un centru de securitate maritimă care să coordoneze sprijinul și cooperarea între gărzile de coastă. Acesta ar urma să analizeze datele senzorilor amplasați pe fundul mării și să avertizeze aliații asupra pericolelor și amenințărilor care se apropie.

Un raport al Comisiei Europene din iulie privind aplicarea strategiei confirmă că România și Bulgaria au elaborat împreună conceptul centrului. Printre obiective se află combaterea amenințărilor hibride complexe, care combină forme diferite de acțiune ostilă.

Wigand a explicat că proiectul este condus de cele două țări și urmărește îmbunătățirea monitorizării maritime și a infrastructurii critice. Marți, șefa diplomației române a anunțat că centrul va fi amplasat în principalele porturi ale celor două țări, Constanța și Varna.

Raportul european de apărare identifică lipsuri în operațiunile navale

Un exemplar ajuns în presă al raportului anual european privind pregătirea pentru apărare indică deficiențe în capacitățile militare maritime.

Evaluarea urmărește dacă cele 27 de state membre sunt pe drumul necesar pentru atingerea obiectivului de pregătire pentru apărare în 2030. Guvernele europene planifică investiții de aproximativ 98,9 miliarde de euro în capacități maritime pentru perioada 2024-2029, însă raportul constată lipsuri care afectează mai multe tipuri de operațiuni navale.

Deficiențele identificate privesc:

• stocurile de muniții și rachete navale;
• apărarea aeriană și antirachetă navală integrată, adică mijloacele care lucrează împreună împotriva amenințărilor aeriene și a rachetelor;
• capacitatea de a lovi ținte la distanțe mari;
• protecția infrastructurii de pe fundul mării.

Pentru remedierea acestor probleme, documentul recomandă trei direcții:

• îmbunătățirea supravegherii maritime, pentru o imagine mai bună asupra activităților și amenințărilor de pe mare;
• echilibrarea investițiilor în platforme mari de luptă cu cele în mijloace de lovire navală;
• finanțarea mijloacelor de sprijin, inclusiv a celor destinate protejării infrastructurii de pe fundul mării.

Supravegherea are nevoie de senzori, radare și informații

Mihai Sebastian Chihaia, expert în securitate maritimă la European Policy Centre, consideră că Marea Neagră a primit prea puțină atenție în dezbaterea europeană despre apărare. El a explicat pentru Euronews că strategiile și direcțiile existente nu sunt suficiente fără capacități pentru securizarea regiunii, precum senzori și radare, dar și operațiuni de culegere de informații.

În opinia sa, NATO, pe care îl descrie drept fundamentul apărării colective europene, ar putea elabora o strategie dedicată Mării Negre. Expertul spune că, după ani de discuții, alianței îi lipsește încă o viziune mai largă asupra viitoarei organizări a securității regionale.

Chihaia atribuie Comisiei Europene rolul de a propune direcții de acțiune și opțiuni de finanțare prin care statele membre să fie încurajate să coopereze, să dezvolte soluții tehnologice și să le integreze. Printre aceste instrumente se numără programul de împrumuturi pentru apărare Acțiunea pentru securitatea Europei, cunoscut ca SAFE.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Thomas Regnier a subliniat rolul României și Bulgariei în apărarea flancului estic și a declarat că cele două țări primesc împreună 20 de miliarde de euro prin acest program.

Ursula von der Leyen a mai transmis: „Situația din Marea Neagră este tot mai îngrijorătoare. Atacurile asupra navelor civile sunt inacceptabile”.