75 de organizatii si redactii condamna lista neagra a CSM. Ce acuzatii aduc judecatorii

Acuzatiile aduse de societatea civila

Până la urmă, ce a deranjat atât de tare societatea civilă? Documentul CSM pune la zid instituții media și organizații cunoscute. Printre cei vizați direct se numără Recorder, G4Media, PressHub, Europa Liberă, Comunitatea Declic, Corupția ucide, Funky Citizens și ExpertForum. Semnatarii scrisorii, printre care Centrul pentru Jurnalism Independent, ActiveWatch, ApTI, Asociația pentru Tehnologie și Internet, Context.ro, Rise Project și Ethical Media Alliance, resping ferm acest demers.

„Este o stigmatizare publică inacceptabilă și incompatibilă cu statul de drept”, transmit organizațiile în documentul comun.

Așa cum a semnalat Hotnews într-o relatare pe acest subiect, instituția condusă de Gheorghe-Liviu Odagiu susține că raportul are sprijinul a 3.580 de judecători.

Dar Forumul Judecătorilor a contestat imediat această afirmație. Reprezentanții magistraților atrag atenția că „este prezentată nereal o susținere cvasiunanimă”.

O naratiune conspirationista impotriva criticilor

Cum se apără jurnaliștii? Scrisoarea deschisă demontează punctual argumentele CSM. „Documentul îi nominalizează pe cei care documentează și semnalează probleme instituționale și îi prezintă ca participanți într-o conspirație, o «campanie de denigrare» sau un «atac hibrid»”, arată semnatarii.

Ei explică faptul că această listă (considerată de mulți o formă de intimidare directă) vizează pe oricine îndrăznește să critice sistemul de justiție.

Cifrele și faptele vorbesc de la sine.

Să fim serioși, miza este uriașă pentru libertatea de exprimare. „Competența CSM de apărare a independenței justiției nu poate fi utilizată pentru agregarea unor opinii, investigații jurnalistice, poziții civice și postări de pe rețele de socializare într-o narațiune generală de culpabilizare colectivă”, se precizează clar în text.

Iar organizațiile merg și mai departe cu analiza acestui raport acuzator. „În fapt, documentul demonstrează o slabă înțelegere a pilonilor pe care se bazează un stat democratic și emite o narațiune conspiraționistă, în care jurnaliștii care își fac munca în interesul public sunt prezentați ca actori dintr-o campanie de denigrare, iar pârghiile democratice aflate la dispoziția societății civile pentru interacțiunea cu instituțiile statului (petiții, participarea la consultări publice) sunt prezentate drept încercări de a slăbi și de a captura puterea judecătorească”.

Impactul asupra proceselor viitoare

V-ați gândit vreodată ce se întâmplă dacă unul dintre acești jurnaliști ajunge mâine în fața unui judecător? Exact această problemă o ridică acum societatea civilă.

„Documentul publicat de Secția pentru judecători a CSM ratează și șansa de a formula un răspuns credibil și echilibrat împotriva criticilor primite în materialele jurnalistice amintite. Alege, în schimb, să portretizeze câteva redacții și o parte din societatea civilă drept vinovați pentru problemele justiției și ale societății, în ansamblu. În măsura în care redacțiile, organizațiile sau persoanele menționate vor ajunge ulterior părți în litigii aflate pe rolul instanțelor, se poate ridica în mod legitim întrebarea dacă judecătorii chemați să soluționeze acele cauze mai oferă, în aparență, garanțiile de obiectivitate și independență cerute de dreptul la un proces echitabil”, subliniază semnatarii.

Și avertismentul ONG-urilor nu se oprește aici. Ele atrag atenția că „în acest fel, se creează percepția că puterea judecătorească nu mai acționează exclusiv ca garant neutru al drepturilor fundamentale, ci și ca actor instituțional preocupat de protejarea propriilor interese”.

Concluzia lor este dură, numind demersul „o pată neagră pe obrazul credibilității și independenței justiției și a rolului acestei importante puteri”.

Numai că reacțiile continuă să apară. Și organizația Corupția Ucide a reacționat separat printr-o altă scrisoare publică. Aceștia au denunțat lista întocmită de CSM „fiind un demers profund nedemocratic, abuziv și incompatibil cu principiile dialogului public într-o societate democratică”. Scrisoarea celor 75 de organizații a fost publicată integral vineri pe platformele ActiveWatch și Centrul pentru Jurnalism Independent.