75% din români cred că țara se îndreaptă în direcția greșită

Studiul citat de Agerpres arată că 75% dintre respondenți spun că România se îndreaptă în direcția greșită, în timp ce doar 21% consideră că direcția este bună. CURS a subliniat că aceste rezultate indică un climat social tensionat, marcat de neîncredere, pesimism și presiune economică.

Încrederea în liderii politici la cote minime

Niciun lider politic inclus în sondaj nu beneficiază de o majoritate clară de evaluări pozitive. Fostul candidat prezidențial Călin Georgescu este văzut cu multă sau foarte multă încredere de 40% dintre respondenți, în timp ce 54% au puțină sau foarte puțină încredere în el.

Liderul AUR George Simion înregistrează un rating pozitiv de 37% față de 58% evaluări negative, iar primarul Capitalei Nicușor Dan primește 35% evaluări pozitive și 60% negative.

Premierul și liderul liberal Ilie Bolojan și liderul social-democrat Sorin Grindeanu, parteneri în coaliția de guvernare, se confruntă cu niveluri deosebit de ridicate de neîncredere, de 71% și respectiv 70%. Doar aproximativ un sfert dintre respondenți au multă sau foarte multă încredere în ei.

Președinta SOS Diana Șoșoacă înregistrează cel mai înalt nivel de respingere, cu 80% evaluări negative și doar 16% pozitive.

Instituțiile de securitate, cele mai apreciate

Instituțiile asociate cu securitatea și stabilitatea se bucură de cele mai pozitive percepții. Armata este văzută favorabil de 81% dintre respondenți, Biserica de 76%, iar pompierii de 65%. Uniunea Europeană are de asemenea o imagine majoritar pozitivă, cu 55% dintre respondenți exprimând opinii bune sau foarte bune.

Prin contrast, instituțiile politice și judiciare sunt evaluate predominant negativ. Doar 24% dintre respondenți văd pozitiv sistemul de justiție, în timp ce Parlamentul primește 25% evaluări pozitive. Guvernul și Curtea Constituțională înregistrează fiecare câte 26% ratinguri pozitive.

AUR ar câștiga alegerile parlamentare

Într-o alegere parlamentară ipotetică organizată duminica următoare, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) ar ieși prima cu 35% din voturi, cu mult înaintea rivalilor. Partidul Social Democrat (PSD) ar obține 22%, urmat de Partidul Național Liberal (PNL) cu 19%.

Uniunea Salvați România (USR) ar obține 9%, în timp ce UDMR și SOS România ar primi fiecare câte 5%, conform sondajului.

Măsurile economice ale guvernului, primite cu reticență

Opinia publică este împărțită cu privire la măsurile economice adoptate de guvernul condus de Ilie Bolojan. 41% dintre respondenți spun că unele măsuri au fost necesare în timp ce altele nu, indicând un sprijin parțial și nuanțat.

"Unele măsuri erau necesare pentru stabilitatea economică, altele au fost poate prea drastice", ar putea rezuma poziția majoritară a românilor, conform interpretării datelor sondajului.

În același timp, 26% consideră deciziile justificate și necesare, în timp ce o cotă egală le văd ca nejustificate și inutile.

Impactul economic resimțit de 8 din 10 români

Majoritatea respondenților spun că sunt afectați direct de politicile economice ale guvernului. 56% raportează un impact foarte mare asupra lor și familiilor lor, în timp ce alți 26% descriu impactul ca fiind mare, ceea ce înseamnă că mai mult de 8 din 10 percep efecte semnificative.

CURS explică că acest lucru contribuie la explicarea nivelurilor ridicate de nemulțumire și anxietate economică reflectate în alte părți ale sondajului.

Situația financială personală s-a înrăutățit

Sondajul a relevat că, în ultimele 12 luni, percepțiile asupra situațiilor financiare personale s-au deteriorat marcant. 35% spun că situația lor s-a înrăutățit într-o oarecare măsură, în timp ce 23% raportează o scădere significativă, indicând că 58% au experimentat reveniri financiare.

Alți 30% spun că situația lor a rămas aceeași, dar că sunt nemulțumiți, sugerând că stagnarea este resimțită ca presiune mai degrabă decât ca stabilitate.

Așteptări negative privind inflația

Așteptările privind evoluția prețurilor sunt de asemenea covârșitor negative. 51% dintre respondenți anticipează creșteri acute ale prețurilor în următorul an, în timp ce 33% se așteaptă la creșteri moderate.

Doar 9% cred că prețurile vor rămâne neschimbate, iar 2% prevăd scăderi, indicând o încredere scăzută în stabilitatea economică pe termen scurt.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de adulți cu vârste de peste 18 ani, folosind interviuri față în față la domiciliile respondenților între 10 și 19 decembrie 2024.