Un număr de 163 de președinți de judecătorii din întreaga țară au declanșat o revoltă deschisă împotriva noii legi a salarizării propuse de Guvernul Bolojan. Magistrații se alătură astfel pozițiilor dure exprimate deja de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Anomalii la plata salariilor
Situația a atins punctul de fierbere după publicarea condițiilor expuse de ministrul interimar al muncii. Șefii instanțelor de fond avertizează că proiectul va avea consecințe catastrofale pentru întregul sistem judiciar.
Dar ce reclamă mai exact acești magistrați?
Într-un comunicat oficial, președinții judecătoriilor au explicat clar problema de la baza noii grile: „Textele proiectului vor provoca anomalii traduse în încadrări diferite ale persoanelor în funcţie de data promovării sau recrutării în funcţii publice, astfel încât se va ajunge la situaţii în care, ca efect al promovării în grade sau trepte de vechime, drepturile salariale să scadă. Nivelul coeficienților de ierarhizare propuși încalcă principiul constituţional al egalităţii între puteri, fără a ţine cont de rolul constituţional al puterii judecătoreşti. Singura preocupare a iniţiatorilor a vizat majorarea salariilor demnitarilor, deşi aceştia fac apel la moderaţie în cheltuirea banilor publici”.
Patru categorii de pensionari în magistratură
Dincolo de salariile tăiate paradoxal chiar la avansarea în carieră, proiectul lovește puternic și în zona pensiilor. Așa cum reiese din datele publicate luni de Adevarul, noua lege va provoca o nouă scădere a acestui drept. Concret, în loc de trei categorii de pensionari în magistratură, sistemul va genera patru categorii distincte.
Fiecare dintre aceste patru categorii urmează să fie menținută în plată.
Numai că diferențele financiare vor fi uriașe, depășind 100% între magistrați aflați în condiții absolut identice de grad și vechime. Un scenariu pe care judecătorii îl consideră pur și simplu inadmisibil.
Și până la urmă, de unde vine gaura uriașă a drepturilor salariale restante pe care statul trebuie să le achite? Magistrații arată cu degetul direct spre clasa politică: „Drepturile salariale restante sunt recunoscute tuturor categoriilor profesionale (profesori, medici, poliţişti funcţionari publici etc.) şi sumele datorate de statul român sunt consecinţa incapacităţii factorilor de decizie de a edicta norme clare şi lipsite de echivoc, dar şi iniţiativelor individuale greu de înţeles prin care s-au realizat excepţii preferenţiale unor anumite categorii profesionale, discriminând altele. Neplata unilaterală a acestor drepturi obţinute de cetăţeni potrivit legii a determinat acumularea unor sume care reprezintă expresia neasumării puterii executive, iar nu a exercitării de către cetăţeni a drepturilor lor recunoscute de lege şi de reglementările internaţionale”.
Judecătorii refuză să mai fie ținta politicienilor
V-ați întrebat vreodată de ce discursul public se concentrează adesea pe veniturile din justiție exact atunci când bugetul de stat scârțâie? Șefii judecătoriilor susțin că asistăm la o strategie asumată la nivel politic de demonizare continuă a magistraților.
Scopul real (potrivit analizei făcute de aceștia) este de „a acoperi incapacitatea puterii executive de îmbunătățire a nivelului de trai al societăţii şi atrag atenția public că nu mai sunt dispuși să accepte atitudini iresponsabile şi umilitoare, fără fundament, din partea celorlalte puteri”.
Iar tonul din sistemul judiciar devine tot mai radical, pe măsură ce nemulțumirile se acumulează. Cei 163 de președinți de instanțe se adaugă acum blocului format deja din ICCJ și CSM împotriva proiectului susținut de premierul Ilie Bolojan. Guvernul României trebuie să trimită forma finală a legii salarizării spre dezbatere și vot în Parlament în perioada imediat următoare.
