O cupolă de căldură a adus deja temperaturi de 40 de grade Celsius în vestul României, după ce un val extrem a ucis peste 1.000 de persoane în Europa. Valorile înregistrate la noi sunt cu 10-12 grade peste normalul perioadei, iar specialiștii de la Administrația Națională de Meteorologie avertizează că episoadele extreme vor deveni o constantă.
Ce este cupola de caldura care traverseaza Europa
Fenomenul a debutat pe 21 iunie în vestul Europei. A lovit rapid și brutal. Franța a raportat 44 de grade, Germania și Cehia au trecut de 41 de grade, iar în Polonia termometrele au arătat peste 40 de grade.
Cifrele vorbesc de la sine.
Peste 200 de milioane de oameni din Europa Centrală și de Vest au resimțit temperaturi de peste 35 de grade Celsius. Elveția și Marea Britanie și-au depășit maxima absolută pe luna iunie timp de trei zile consecutiv. Nici zonele reci nu au scăpat, cu peste 28 de grade înregistrate în Siberia și Canada.
Roxana Bojariu, climatolog la ANM, a detaliat cum funcționează acest sistem meteorologic sever.
„În primul rând, este al doilea val de căldură intens din acest an, nu unul normal pentru perioada de vară, ci unul care a dezvoltat o structură complexă nu doar pe mare parte din suprafața continentului, ci și pe înălțime, în atmosferă. Este o așa-numită cupolă de căldură.”, a explicat specialista.
Și lucrurile nu se opresc aici. Într-un interviu publicat recent de Hotnews, climatologul a subliniat gravitatea situației la nivel continental: „Europa se încălzește cu o rată de două ori mai mare decât rata medie globală”.
„Sunt diverse criterii după care poți să judeci severitatea, dar eu nu m-aș gândi neapărat la recorduri izolate, ci m-aș gândi cu îngrijorare la faptul că astfel de fenomene devin din ce în ce mai frecvente și durata lor în timp este mare, se declanșează rapid și intensitatea este foarte mare.”, a mai declarat Roxana Bojariu.
Recordul absolut de temperatura va pica
V-ați gândit vreodată cât de sus pot urca temperaturile la noi în țară?
Tradițional, polul căldurii pe timp de vară se află în zona Calafat-Zimnicea. Acum, centrul de blocaj s-a mutat spre Câmpia Panonică, lovind direct vestul, centrul și nord-vestul României cu temperaturi uriașe. Recordul absolut național este de 44,5 grade Celsius, înregistrat în august 1951 în județul Brăila.
Climatologul ANM a explicat că depășirea acestei valori este inevitabilă.
„Probabilitatea crește cu cât vedem că se amplifică, din păcate, această traiectorie a încălzirii globale. Noi încercăm să o limităm prin reducerea emisiilor, dar eforturile par că nu țin pasul cu ceea ce se întâmplă în sistem. Nu se poate în mod științific preciza clar când va fi doborât recordul, dar va fi doborât, iar probabilitatea crește cu fiecare vară pe care de acum încolo o avem în față.”, a avertizat Bojariu.
Dar cum arată prognoza pe termen scurt?
„Ce se poate spune este ceea ce ați sintetizat bine din acele buletine ANM care au fost adaptate după modelele de la Centrul European de Prognoză pe Medie Durată. Ele, într-adevăr, ne arată că vom avea în continuare în România valuri de căldură în această vară, dar vor fi întrerupte de aceste instabilități, care și ele sunt foarte puternice. Ambele tipuri de fenomene sunt alimentate cu o cantitate sporită de energie exact pe fondul încălzirii globale. Altfel, în mod normal, ai valuri de căldură și furtuni de vară în anotimpul cald, dar intensitatea lor este mult diferită dacă o comparăm cu ce aveam acum mai multe decenii.”, a precizat reprezentanta ANM.
Iar specialiștii atrag atenția că prognozele exacte pe termen foarte lung rămân complicate, precizia acestora nedepășind 60%.
„Nu, nu se poate estima așa ceva cu precizie, Nu. Încă n-am ajuns acolo. (…) În niciun centru mare, nu doar în România, nu se fac astfel de prognoze de către specialiști. Putem spune ce se întâmplă cu vara în medie, sau față de medie, cu anumită precizie și să știți că precizia nu depășește 60%. Deocamdată, asta se poate face și trebuie să ținem cont că sistemul climatic este unul foarte complex și aspectul probabilist, componenta probabilistă a evoluției fenomenelor, crește odată cu creșterea intervalului de anticipație. Așa că deocamdată asta putem să spunem. Nu putem spune la punct fix și în perioadă fixă cum va fi și care este succesiunea de evenimente.”, a punctat aceasta.
Cum se transforma cele patru anotimpuri
Dincolo de cifre, românii resimt schimbările direct pe pielea lor. Zvonurile despre trecerea la doar două anotimpuri au fost demontate de meteorolog, care a explicat cum funcționează de fapt mecanismul.
„Sigur. Mersul celor patru anotimpuri în an este determinat, pe de-o parte, de poziția noastră pe glob la latitudini medii, iar pe de altă parte de înclinarea axei Pământului pe planul orbitei sale în jurul Soarelui.”, a explicat Bojariu.
Totuși, durata lor suferă modificări majore.
„Oricum ar fi, rămân cele patru anotimpuri. Noi suntem aici, nu suntem nici în zona arctică, nici în zona ecuatorială. Dar cele patru anotimpuri își schimbă caracteristicile, mai ales când le comparăm cu cele de acum mai multe decenii. Și într-adevăr, își modifică și duratele unele față de altele. Dar întotdeauna vom avea aici, în zona noastră, anotimpuri de tranziție (primăvara și toamna) și anotimpurile solstițiale, (vara și iarna). Și chiar dacă vara se prelungește spre toamnă, și am văzut că septembrie deja a căpătat caracteristici de lună de vară, totuși rămânem și cu toamna, chiar dacă este una modificată din punct de vedere al temperaturilor, Toate anotimpurile vor avea temperaturi mai ridicate, însă, rata de creștere este mai mare vara, dacă este să facem o ierarhie a sezoanelor, pentru zona României. Apoi, pe locul doi, vine iarna.”, a detaliat climatologul.
Specialista a avertizat că și prima lună de toamnă va aduce probleme: „Ne putem aștepta și la o lună septembrie caldă, dar, atenție, cu aceste instabilități care punctează intervalele între valurile de căldură. Și nu trebuie să le neglijăm nici pe ele.”
Până la urmă, salvarea stă în adaptare. Reducerea emisiilor la nivel global ar ajuta enorm.
„Însă o parte din rezolvarea problemei ține și de noi. Dacă am reuși la nivel global să reducem concentrația de gaze cu efect de seră din atmosferă, adică să limităm drastic emisiile, acest lucru ar contribui inclusiv în România la o moderare a creșterii, frecvenței, amplitudinii și duratelor valorilor de căldură. Inevitabil, s-ar diminua probabilitatea de a avea temperaturi maxime care să se apropie și să depășească acel record absolut. Dar, din păcate, situația geopolitică așa cum este astăzi, se prezintă un pic descurajantă, așa că trebuie să fim foarte atenți, mai ales la adaptare.”, a declarat reprezentanta ANM.
„Dincolo de recordurile acestea, care într-adevăr atrag atenția, stă viața noastră de zi cu zi, calitatea vieții noastre și uneori, din păcate, chiar pierderea de vieți omenești”, a avertizat ea.
Soluția imediată (aplicabilă rapid de autoritățile locale) vizează felul în care sunt construite orașele noastre.
„Pe termen mediu și lung trebuie să modificăm felul în care planificăm dezvoltarea localităților noastre. În aglomerările urbane, acolo este problema, ne trebuie mai mulți arbori, ne trebuie mai mult luciu de apă. Zonele cu arbori pot să scadă temperatura chiar și cu până la 12 grade Celsius, față de zonele cu asfalt.”, a explicat Roxana Bojariu.
O diferență de 12 grade între o stradă cu copaci și una acoperită doar cu beton reprezintă exact marja care poate preveni supraîncălzirea extremă a pietonilor în zilele cu cod roșu.
