Uniunea Europeană a alocat marți cote de import pentru oțel partenerilor săi comerciali, într-o încercare directă de a combate supracapacitatea de producție a țărilor străine. Măsura vizează în primul rând China, statul din care provine cea mai mare parte a surplusului global de oțel.
Noile cote intră oficial în vigoare la 1 iulie.
Reguli stricte și teama aliaților europeni
Pentru a proteja piața internă, legislatorii europeni au decis în aprilie să majoreze cotele actuale fără taxe vamale la 18,3 milioane de tone pe an. Dar atenție la depășirea acestui volum, pentru că taxele aplicate cantităților care trec de această limită se dublează la 50%.
Dar aliații apropiați ai blocului comunitar (precum Marea Britanie, Elveția și Ucraina) se tem că propriile lor exporturi către UE ar putea fi grav afectate de aceste reguli dure. Aceștia au făcut un lobby intens pe lângă Comisia Europeană în ultimele săptămâni pentru a obține un acces preferențial pe piață.
„Oferim participanților la piață predictibilitate prin reguli clare și transparente de distribuire a cotelor, aplicând în același timp o metodologie corectă și obiectivă”, a declarat comisarul european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, într-un comunicat oficial.
De ce reacționează Europa cu măsuri de protecție
O analiză publicată recent de Euronews arată că această mutare protecționistă vine pe fondul unor estimări economice extrem de îngrijorătoare. Datele OCDE indică faptul că supracapacitatea globală de oțel va crește la 721 de milioane de tone până în 2027.
Ce înseamnă asta concret pentru angajații din industrie? O piață inundată de oțel ieftin asiatic lovește direct în producătorii europeni, iar România simte deja șocul, combinatele siderurgice locale fiind forțate să concureze cu importuri subvenționate masiv de alte state. Până la urmă, un volum atât de mare de oțel străin amenință locurile de muncă din întregul sector siderurgic al UE.
Situația a devenit și mai presantă anul trecut, când Statele Unite au impus propriile taxe de 50% pe importurile de oțel.
Surplusul global respins de americani a fost redirecționat imediat către piața europeană.
„Au construit un zid în jurul pieței lor, oțelul se lovea de acel zid și se întorcea pe piața noastră în număr mai mare”, a explicat un oficial european de rang înalt. Același oficial a justificat decizia de marți: „Acesta este motivul pentru care am introdus o măsură de salvgardare care a urmat unei investigații”.
Regim special pentru țările cu acorduri de liber schimb
Să fim serioși, Europa nu se apără doar prin aceste cote noi. Blocul comunitar aplică deja 80 de alte măsuri împotriva practicilor comerciale neloiale, inclusiv taxe antidumping care vizează direct oțelul ieftin chinezesc.
Numai că presiunea aliaților a funcționat parțial. Comisia a anunțat marți că jumătate din cele 18,3 milioane de tone permise anual pe piața europeană vor fi alocate partenerilor care au acorduri de liber schimb cu blocul comunitar, lista incluzând India, Elveția și Marea Britanie.
Mai mult, Ucraina a primit un statut special în cadrul acestui mecanism. Măsura are rolul de a sprijini țara în timp ce se află în război și de a-i garanta un anumit nivel al exporturilor către UE.
Multe dintre țările care au semnat un acord comercial cu UE vor primi cote specifice naționale. Acestea vor fi calculate strict proporțional cu volumele tranzacționate cu Uniunea Europeană în perioada 2022 – 2024.
