Consilierul prezidențial susține că deficitul real al României a depășit 9% din PIB în 2023, din cauza datoriilor ascunse și a plăților amânate.
Cifrele oficiale nu reflectă întreaga situație
Ce se află în spatele deficitului bugetar anunțat de Guvern? Rareș Burnete, consilier prezidențial, a explicat într-un interviu la Digi 24 că situația financiară a României a fost mai gravă decât arătau datele oficiale.
„Realitatea este că noi am pornit de la un deficit mai mare decât cel din hârtie, chiar dacă e greu de calculat. Pentru că, pe lângă tot ceea ce vedem în execuțiile bugetare, statul are datorii pentru concedii medicale și datorii către furnizorii de energie pentru schema de plafonare. Se întâmplă unele lucruri, cum ar fi faptul că mulți contractori ai statului, nefiind siguri că își recuperează TVA-ul, nu depun facturile. Există și o zonă gri a deficitului care e foarte greu de cuantificat.”
„Realitatea este că Guvernul Bolojan, când a pornit la drum, și noi, când ne-am apucat să reducem deficitul, nu am plecat de la cifra din actele oficiale, ci de la una mai mare. De la cât am plecat? Undeva între 9 și 10% probabil, deși e greu de estimat. Poate era 9,3%. E cu adevărat greu de estimat lucrul ăsta. Și atunci, deși când vă uitaţi spuneţi
Datorii ascunse și impactul lor asupra deficitului
Statul român a acumulat obligații financiare care nu au apărut în statisticile oficiale. Printre acestea se numără facturi neplătite către furnizorii de energie și sume nereturnate pentru TVA.
De ce nu sunt toate cheltuielile evidențiate?
Burnete a explicat că unele plăți au fost amânate sau înregistrate parțial. Acest lucru a creat o „zonă gri” a deficitului, greu de cuantificat. În iulie 2023, Guvernul Bolojan a preluat un deficit substanțial mai mare decât cel declarat public.
„Ce se întâmplă în clipa de față este că, cu aceste cifre, venim, vedeți, sau Ministerul de Finanțe le aduce la lumină. De aceea senzația e că deficitul nu scade deloc. Pentru că și unele cifre care erau într-o zonă gri astăzi le punem pe masă. Și acesta este unul dintre motivele pentru care nici Comisia, nici finanțatorii noștri internaționali nu ne-au retrogradat și continuă să ne finanțeze. Pentru că această schimbare de atitudine a României, în sensul în care punem cifrele corecte pe masă, se vede și este vizibilă pentru toată lumea.”
Măsurile guvernului și perspectivele pentru anii următori
Ce s-a făcut pentru a reduce acest deficit? Burnete a spus că ajustările bugetare din iulie au avut un efect limitat pe termen scurt.
„Gândiți-vă la măsurile pe care le-a luat Guvernul actual. Cât timp a trecut de când sunt la putere? Două luni? Și ele operează doar până la finalul anului. Mi-era foarte greu să-mi imaginez că în iulie poți lua niște măsuri care să reducă drastic deficitul de la care porneai. Dar dacă vă uitați pe proiecțiile Guvernului și pe cele ale Comisiei Europene, veți vedea că anul viitor efectul va fi foarte mare, că deficitul se va duce spre șase la sută.”
Scăderea deficitului este un proces treptat, iar autoritățile trebuie să rămână consecvente în aplicarea reformelor.
Burnete a subliniat că transparența promovată de noul guvern a contribuit la menținerea încrederii instituțiilor internaționale. Pentru cetățeni, acest lucru înseamnă stabilitate financiară și șanse mai mari de redresare economică.
Reacții și așteptări pentru economie
Deși cifrele pot părea îngrijorătoare, consilierul prezidențial este optimist că țara merge în direcția bună. Totuși, el atrage atenția că efectele măsurilor vor apărea treptat.
Un aspect important rămâne controlul cheltuielilor publice. Guvernul trebuie să gestioneze atât datoriile deja existente, cât și noile obligații. Burnete a recunoscut că procesul de regularizare a conturilor va dura câțiva ani, dar există speranțe pentru stabilitate.
„Deficitul României a scăzut și este pe o traiectorie de scădere și veți vedea că și de acum înainte va rămâne pe o traiectorie descendentă.”
Analiștii spun că stabilizarea economică depinde de continuitatea reformelor. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să mențină acest curs.
Ce arată datele actuale și ce urmează
Din datele prezentate, deficitul a rămas aparent stabil în 2023, însă Burnete explică de ce aparențele pot fi înșelătoare. Practic, transparența crește presiunea pe termen scurt, dar ajută la clarificarea situației pe termen lung.
Burnete a încheiat spunând că pe termen lung, strategia guvernului ar putea aduce rezultatele dorite. Rămâne de urmărit dacă România va reuși să devină un exemplu de gestionare a crizelor fiscale în regiune.
Sursa: financiarul.ro
