O dronă care a pătruns neautorizat în spațiul aerian al României vineri, 24 iulie, a fost doborâtă de un avion de vânătoare românesc în județul Buzău. Este pentru prima dată când armata reușește o astfel de interceptare directă pe teritoriul național. Aparatul fără pilot a zburat nestingherit timp de aproape o oră și jumătate, survolând mai multe județe înainte de a fi neutralizat cu o rachetă.
Traseul neobișnuit și zig-zag-ul pe deasupra României
Datele oficiale furnizate de Ministerul Apărării Naționale (MApN) indică o traiectorie complet atipică a aparatului de zbor. Sistemele radar au detectat ținta vineri dimineață, la ora 09.39, exact în momentul în care drona intra în țară prin zona Sulina.
Numai că zborul nu a urmat o linie dreaptă.
Așa cum relatează Adevarul într-o analiză detaliată a incidentului, drona a trecut succesiv peste Sulina, apoi a ajuns în zona Brăila, s-a deplasat către Fetești și și-a schimbat din nou direcția spre județul Buzău. Aparatul și-a modificat cursul de cel puțin două ori pe parcursul zborului.
Și totuși, de ce s-a plimbat atât? Până la această oră, autoritățile nu au o explicație clară dacă aceste schimbări repetate de direcție au făcut parte dintr-un plan de zbor prestabilit sau au fost determinate de defecțiuni tehnice ori de alți factori externi. Cert e că aparatul a petrecut exact o oră și 23 de minute deasupra teritoriului național.
Intervenția NATO și racheta lansată deasupra comunei Padina
Procedurile militare s-au declanșat la scurt timp după identificarea țintei pe radare. Primele aeronave trimise în misiune au fost două avioane Eurofighter Typhoon aparținând Forțelor Aeriene Italiene, care executau serviciul de Poliție Aeriană NATO în regiune.
Dar intervenția decisivă a aparținut piloților români.
Ulterior, Ministerul Apărării a dispus ridicarea de la sol a două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române. Unul dintre piloții noștri a reușit să intercepteze fizic ținta. La ora 11.02, drona a fost lovită în plin cu o rachetă și doborâtă.
V-ați gândit vreodată ce presupune o astfel de operațiune la nivel civil și ce impact are asupra populației? Ei bine, pentru a preveni orice tragedie, autoritățile au luat o măsură severă. Spațiul aerian din sud-estul României a fost închis temporar deasupra a cinci județe: Buzău, Vrancea, Brăila, Galați și Tulcea. Resturile aparatului au căzut pana la urma pe un câmp, într-o zonă complet nelocuită din apropierea comunei Padina, județul Buzău.
Explicațiile ministrului Apărării și criticile din sistem
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis un mesaj amplu după finalizarea operațiunii. Oficialul i-a felicitat pe militarii români pentru reușită și a subliniat că acest incident demonstrează clar necesitatea continuării investițiilor în echipamente.
„Avioanele italiene nu au reușit să țintească drona”, a declarat ministrul Radu Miruță.
Dincolo de reușita tactică de la Padina, ies la iveală și probleme vechi de sistem. Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant NATO, a explicat într-o intervenție publică faptul că, până la acest prim succes al Forțelor Aeriene, sistemul militar a pierdut timp prețios cerând aprobări ierarhice. Ofițerul atrage atenția (într-o analiză mult mai amplă a situației) că tăcerea și lipsa reformei din armată au afectat încrederea populației în capacitatea de apărare a țării.
Până la urmă, întrebările cele mai importante rămân fără răspuns. Deocamdată, autoritățile nu au anunțat cine a lansat drona, de unde a plecat și nici care era destinația finală a acesteia.
Context tensionat la Marea Neagră
Incidentul aerian din județul Buzău nu este un eveniment izolat, ci vine pe fondul unei tensiuni tot mai mari în proximitatea granițelor noastre.
Iar lucrurile stau puțin diferit când privim imaginea de ansamblu. Tot vineri, a fost raportat un al doilea incident major, de data aceasta pe apă. O navă din Statele Unite ale Americii, care transporta cărbuni cu destinația Ucraina, a fost avariată la doar 22 de mile marine de localitatea Sfântu Gheorghe. Aceste episoade consecutive forțează decidenții să regândească strategia de securitate națională.
În paralel, la nivelul alianței se discută un plan secret pentru „Santinela NATO” la Marea Neagră, însă România se lovește de un obstacol neașteptat în calea implementării acestuia, detaliu care complică și mai mult ecuația de apărare a flancului estic.
Echipele de investigație rămân pe teren la Padina. Urmează strângerea probelor fizice, transportul acestora la laboratoarele armatei și redactarea raportului tehnic preliminar în cursul săptămânii viitoare.
