Infecțiile alimentare provocate de bacterii comune precum Salmonella și Campylobacter devin tot mai greu de tratat în Europa. Un nou raport european avertizează că aceste bacterii prezintă niveluri ridicate de rezistență la antibioticele folosite în mod obișnuit pentru formele severe de boală, limitând serios opțiunile de tratament, relatează News.
Raportul, publicat miercuri de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) şi de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), subliniază că rezistenţa la medicamentele antimicrobiene (RAM) rămâne o problemă majoră de sănătate publică în Uniunea Europeană. Conform datelor analizate de News, situația este îngrijorătoare, cu un număr de cazuri în continuă creștere din 2020.
Cifrele îngrijorătoare din 2024
Potrivit raportului, în anul 2024 au fost raportate în UE 168.396 de cazuri de infecţie cu Campylobacter și 79.703 cazuri de infecţie cu Salmonella. Ambele bacterii se numără printre cele mai frecvente cauze ale infecțiilor alimentare, contaminarea producându-se de obicei prin consumul de carne crudă sau insuficient preparată termic, carne de pasăre, ouă sau lapte nepasteurizat.
Datele arată că mai mult de una din cinci infecţii umane cu Salmonella a fost rezistentă la ciprofloxacină. În plus, aproape una din cinci a prezentat rezistenţă la mai multe clase de antibiotice, ceea ce face tratamentul mult mai dificil.
Un antibiotic cheie, devenit aproape inutil
O proporţie ridicată de tulpini de Campylobacter şi Salmonella, identificate atât la oameni, cât şi la animale, continuă să fie rezistentă la ciprofloxacină, un antibiotic important folosit pentru tratarea infecţiilor severe. În cazul bacteriei Campylobacter, rezistenţa a atins un nivel atât de răspândit în Europa, încât ciprofloxacina nu mai este recomandată pentru tratarea infecţiilor la om, avertizează cele două agenţii de sănătate.
Ambele bacterii prezintă, de asemenea, rezistenţă și la alte antibiotice frecvent utilizate, precum ampicilina, tetraciclinele şi sulfonamidele. Modelele de rezistenţă diferă semnificativ între ţări, bacterii şi tipuri de antibiotice, reflectând diferenţe în utilizarea acestor medicamente și în practicile agricole.
De ce a crescut numărul de îmbolnăviri
Creşterea numărului de îmbolnăviri este asociată cu mai mulţi factori. Printre aceștia se numără modificarea obiceiurilor alimentare, cum ar fi consumul mai frecvent de produse gata preparate, manipularea necorespunzătoare a alimentelor şi îmbătrânirea populaţiei, care este mai vulnerabilă la infecţii.
În 2024, legumele şi alte produse de origine non-animală au fost asociate cu cele mai multe decese în focarele de toxiinfecţie alimentară unde sursa a putut fi dovedită. În cazul focarelor care au afectat mai multe ţări, Salmonella a fost responsabilă pentru cele mai multe cazuri, iar ouăle şi produsele din ou au reprezentat principala sursă de transmitere.
Soluția propusă: abordarea „One Health”
Agenţiile europene subliniază importanţa abordării „One Health”, care recunoaşte legătura strânsă dintre sănătatea oamenilor, sănătatea animalelor, producţia alimentară şi mediu. Acest principiu porneşte de la ideea că toți acești factori sunt interconectați.
Abordarea presupune colaborarea dintre medici, medici veterinari, specialişti în siguranţa alimentelor, epidemiologi şi experţi în mediu. Scopul este prevenirea şi controlul bolilor care pot circula între animale şi oameni sau care sunt influenţate de factori de mediu, cum este cazul rezistenței la antibiotice și al infecțiilor alimentare.
