Alexandru Nazare are prima șansă la desemnarea ca premier, consideră George Jiglău înaintea consultărilor

În comparația dintre Alexandru Nazare și Grindeanu, analistul George Jiglău a explicat pentru Adevărul.ro: „Dintre cele două variante, domnul Nazare pare să fie acceptat de aproape toată lumea. Nimeni nu a criticat ideea numirii lui. Dacă ne uităm la ultimele cinci luni, el a fost ministru de Finanțe în toate guvernele propuse, inclusiv în guvernul Veștea și în guvernul Tomac. Deși a făcut parte din propunerea de Guvern Veștea, liberalii lui Bolojan nu s-au distanțat de el”.

Jiglău îi acordă lui Nazare cele mai mari șanse de a fi desemnat, dar subliniază că numirea sa drept candidat nu ar garanta învestirea, adică obținerea votului de încredere al Parlamentului. Tot în evaluarea analistului, posibilitatea alegerilor anticipate a devenit mai reală.

Sprijinul pentru discuții nu garantează voturile pentru guvern

În cazul desemnării lui Nazare, Jiglău se așteaptă ca Partidul Național Liberal (PNL) să fie cel puțin dispus să negocieze. El estimează că un cabinet propus de acesta ar avea mai multe șanse decât unul condus de Grindeanu.

Pentru Grindeanu sau un alt candidat al Partidului Social Democrat (PSD), analistul ia în calcul o reacție similară celei pe care social-democrații au avut-o față de cabinetul Mureșan. În opinia sa, liberalii și Uniunea Salvați România (USR) ar putea răspunde unei desemnări venite de la PSD în același fel în care acest partid a tratat propunerea liberalilor.

Jiglău invocă precedentul Tomac pentru a explica de ce acceptarea unui nume la negocieri nu asigură formarea guvernului. Potrivit analistului, Tomac a fost perceput ca prea apropiat de președinte, ceea ce a provocat nemulțumirea liberalilor. PNL l-a respins, iar el și-a depus mandatul după acuzații că ar fi alcătuit un guvern controlat de alții și favorabil PSD. Analistul consideră posibilă repetarea unui asemenea scenariu în cazul lui Nazare.

O altă variantă luată în calcul de Jiglău este desemnarea unui premier tehnocrat, ales pentru pregătirea sa de specialitate. El îl menționează pe Niculescu, despre care spune că a auzit aprecieri favorabile din toate părțile, deși numele acestuia a fost discutat mai puțin în ultima vreme. Alte nume vehiculate pentru această variantă ar genera, în opinia sa, aceeași negociere politică.

Analistul nu crede că PNL și USR ar refuza discuțiile cu orice candidat tehnocrat.

Jiglău spune că anticipatele intră în calculele mai multor partide

George Jiglău susține că, pentru prima dată, sunt îndeplinite condițiile care îi permit președintelui să dizolve Parlamentul și să declanșeze alegeri anticipate. Aceasta este interpretarea pe care își bazează evaluarea privind probabilitatea mai mare a acestui scenariu.

El face o distincție între partidele care nu doresc alegeri și cele care le-ar accepta: pentru primele, perspectiva reprezintă o amenințare, în timp ce pentru celelalte poate fi o oportunitate sau o soluție. Din acest motiv, nu consideră că simpla discutare a anticipatelor înseamnă că președintele amenință partidele.

Potrivit lui Jiglău, miercuri, după votul din Parlament, Muraru, de la PNL, și Dominic Fritz au vorbit deschis despre luarea în calcul a anticipatelor și revenirea la votul alegătorilor. Analistul spune că tot mai multe formațiuni, inclusiv PNL și USR, iau în considerare această variantă.

În aprecierea sa, PSD pare singurul partid care nu privește favorabil perspectiva anticipatelor. Despre Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Jiglău spune, cu rezerva că își amintește corect poziția, că s-a pronunțat mai degrabă împotrivă, deși au existat nuanțe.

Întrebat despre felul în care președintele se raportează la partide, inclusiv la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Jiglău a adăugat: „Nu mi se pare că președintele îi tratează diferit pe cei patru actori politici. Dimpotrivă, îi pune pe toți în aceeași categorie. Când se adresează partidelor, nu discută despre AUR și alți suveraniști, dar atunci când are o așteptare sau o critică, o exprimă față de toate cele patru partide”.

Consultările se încheie cu parlamentarii neafiliați

Programul anunțat de Administrația Prezidențială pentru luni este:

• 14:00: Partidul Social Democrat;
• 14:30: Alianța pentru Unirea Românilor;
• 15:00: Partidul Național Liberal;
• 15:30: Uniunea Salvați România;
• 16:00: Uniunea Democrată Maghiară din România;
• 16:30: Grupul parlamentar al minorităților naționale;
• 17:00: Partidul S.O.S. România;
• 17:30: Partidul Oamenilor Tineri;
• 18:00: Grupul parlamentar Uniți pentru România;
• 18:30: Grupul parlamentar PACE, Întâi România;
• 19:00: parlamentarii neafiliați.

Candidatul desemnat are 10 zile pentru a cere votul Parlamentului

Articolul 103 din Constituție prevede consultarea partidului care are majoritatea absolută în Parlament sau, dacă o asemenea majoritate nu există, a partidelor reprezentate în Parlament, înaintea desemnării candidatului la funcția de prim-ministru.

Din momentul desemnării, candidatul are un termen de 10 zile pentru a cere votul de încredere asupra programului și întregii liste a Guvernului. Camera Deputaților și Senatul le dezbat în ședință comună, iar acordarea încrederii cere votul majorității deputaților și senatorilor.

Conform articolului 85 din Constituție, președintele numește Guvernul după ce acesta primește votul de încredere al Parlamentului.