Aliații Israelului se îndepărtează de sprijinul necondiționat

Deblocați gratuit Editor’s Digest

Roula Khalaf, redactor al FT, își selectează articolele preferate în acest buletin săptămânal.

Apelul secretarului de stat american Antony Blinken pentru o „pauză” în asaltul Israelului asupra Fâșiei Gaza a evidențiat modul în care aliații pivotează de la sprijinul necondiționat pentru autoapărarea israeliană la concentrarea asupra crizei umanitare din teritoriul palestinian.

În săptămânile care au urmat atacului din 7 octombrie al militanților Hamas din Gaza, care au ucis 1.400 de israelieni, în principal civili, aliații Israelului au evitat în mare măsură să îndemne la reținere în răspunsul său militar.

În ultimele 10 zile, pe fondul numărului tot mai mare de victime civile și al imaginilor brutale ale asaltului aerian și terestru al Israelului asupra Gaza, a avut loc o schimbare semnificativă a tonului și a retoricii, aliații occidentali solicitând pauze în conflict pentru a ajuta la protejarea necombatanților din enclavă și la eliberarea ostaticilor deținuți de grupul terorist.

„Trebuie să facem mai mult pentru a proteja civilii palestinieni”, a declarat Blinken vineri la Tel Aviv, după întâlnirea cu premierul Benjamin Netanyahu, precizând că a oferit „sfaturi pe care doar cei mai buni prieteni le pot oferi” cu privire la modul în care Israelul ar putea proteja civilii în timp ce își continuă operațiunea militară.

Schimbarea înaltului diplomat american se face ecoul unui val tot mai mare de presiuni publice și private din partea capitalelor europene, latino-americane și a altor capitale asupra Israelului pentru a permite „pauze umanitare”, în special după bombardarea taberei de refugiați de la Jabalia în această săptămână.

Președintele francez Emmanuel Macron a cerut vineri astfel de pauze, adăugând: „Lupta împotriva terorismului nu justifică sacrificarea civililor”. Franța va găzdui săptămâna viitoare o conferință de ajutor umanitar pentru Gaza.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și Rishi Sunak, prim-ministrul britanic, s-au axat joi, în cadrul unei întâlniri, pe „criza umanitară din Gaza”, potrivit declarațiilor lor care nu au menționat Israelul. De asemenea, Sunak și premierul italian Giorgia Meloni au „convenit să sprijine atât civilii israelieni, cât și pe cei palestinieni, acum și în viitor”.

Liderii UE au respins apelurile lui Netanyahu de a face presiuni asupra Egiptului pentru a-și deschide granița cu Gaza și a accepta refugiați palestinieni, în timp ce țări conduse de Franța și Olanda au mutat în ultimele zile nave în apropierea coastei israeliene și au cerut acces pentru a debarca încărcături umanitare în portul din Gaza.

„Esențial este să facem acest lucru într-un mod în care israelienii să nu simtă că îi abandonăm sau că nu ne pasă de ceea ce trăiesc”, a declarat un diplomat european de rang înalt. „Este vorba de a extinde mesajul nostru către ei, nu de a-l schimba”.

Liderii UE reuniți la Bruxelles săptămâna trecută au deplâns „toate pierderile de vieți civile” și au cerut „protecția tuturor civililor” și „coridoare umanitare și pauze pentru nevoile umanitare”.

La acel summit, premierul spaniol Pedro Sánchez a susținut că o concentrare puternică asupra protecției umanitare nu este o abordare anti-israeliană, ci ar ajuta Israelul, potrivit unor persoane informate despre dezbatere. Sánchez le-a spus colegilor săi lideri UE că este în interesul Ierusalimului să se asigure că răspunsul său militar nu îi transformă pe israelieni în paria internaționali.

guvernul spaniol a respins ideea că ar adopta o poziție „pro-palestiniană”, o idee pe care un oficial a descris-o ca fiind încărcată ideologic. În schimb, acesta adoptă o „poziție echilibrată”, a declarat oficialul. „Este vorba despre protejarea civililor. Toți civilii”.

Schimbarea europeană vine în contextul în care liderii din America Latină își exprimă o neliniște tot mai mare față de atacul Israelului în Gaza. În Brazilia, greul diplomatic al regiunii, președintele Luiz Inácio Lula da Silva a calificat evenimentele în desfășurare drept „genocid”.

Mexicul s-a alăturat Braziliei în solicitarea unei încetări imediate a focului în Gaza, iar președintele de stânga Andrés Manuel López Obrador a respins criticile Israelului față de eșecul său de a condamna Hamas. „Nu dorim violență, suntem pacifiști”, a declarat el.

Cynthia Arnson, distinsă cercetătoare pentru America Latină la Wilson Center din Washington, a declarat că regiunea „și-a mutat rapid atenția de la atrocitățile comise de Hamas la bombardarea Gaza. Această schimbare a fost legată de amploarea asaltului israelian și de faptul că atât de mulți civili au murit și au fost răniți”.

Chile, unde locuiesc peste 400.000 de palestinieni, cea mai mare comunitate din afara Orientului Mijlociu, și-a rechemat ambasadorul în Israel, la fel ca și Columbia. Bolivia a întrerupt legăturile diplomatice cu statul evreu.

„Dacă Israelul nu oprește masacrul poporului palestinian, noi nu putem fi acolo”, a declarat președintele columbian Gustavo Petro când a anunțat rechemarea ambasadorului său.

Argentina, unde se află cea mai mare comunitate evreiască din America Latină, a fost mai nuanțată. Însă ministerul de externe al țării a emis o declarație în care a condamnat atacul israelian asupra Jabaliei, afirmând că „nimic nu justifică încălcarea dreptului umanitar internațional„.

Reportaj suplimentar de Sarah White din Paris