Vladimir Putin a ajuns la 74 de ani, iar succesiunea la Kremlin devine o problemă urgentă pentru securitatea globală. Ana Maria Albulescu (cercetător la Universitatea din Tartu și doctor în Studii de Război la Kings College Londra) avertizează că plecarea actualului lider rus nu va aduce liniștea așteptată de Occident.
Să fim serioși, o simplă schimbare de lider la Moscova nu garantează încheierea conflictului.
Trei variante pentru viitorul Kremlinului
Într-un interviu publicat recent de Adevarul, experta conturează trei direcții posibile pentru următorul deceniu, subliniind lipsa de transparență a regimului. „Când privim pe termen lung, totul depinde foarte mult de scenariile legate de Vladimir Putin și de succesorul său. Și problema este că avem destul de puține informații despre tot ce se petrece, de fapt, la Moscova și în general în Rusia. Regimul de acolo este închis, iar informațiile ajung cu greu la noi și multe pot fi alterate”, a explicat Ana Maria Albulescu.
Primul scenariu implică rămânerea actualului președinte în funcție. „Dacă el rămâne la conducere, văd în mod clar, în acest interval de zece ani, un nou atac rusesc asupra Ucrainei și posibil și asupra altor state”, a declarat cercetătoarea.
A doua variantă vizează o schimbare la vârf. „Asta înseamnă fie o retragere voluntară a lui Vladimir Putin, fie o plecare forțată, fie o posibilă moarte a sa, urmată imediat de stabilirea unui succesor, care să fie acceptat de elitele de la conducerea Federației Ruse”, arată experta. „În funcție de cine ar fi acest succesor, iar aici nu putem face decât speculații, am oscila între a avea o variantă mai bună, la fel de proastă sau și mai proastă decât în însuși Vladimir Putin. Dar nu prea este loc de optimism, iar dintre cei care sunt în poziții favorabile cei mai mulți sunt chiar mai periculoși ca el”, a adăugat ea.
Al treilea scenariu aduce în discuție un colaps intern. „Acesta ar fi cel în care moartea lui Putin sau o ruptură la nivel de leadership în Rusia ar duce la fragmentarea Federației Ruse și la războaie civile interne. Asta ar însemna un fel de implozie, incertitudini, probleme cum ne amintim că au mai fost atunci când am avut dezintegrarea fostei Uniuni Sovietice”, a punctat specialista.
Dmitri Medvedev se pregateste sa preia puterea
Dacă analizăm favoriții pentru succesiune, un nume iese clar în evidență. „Cel puțin momentan, el pare să fie cel mai bine situat și ar putea emite pretenții în cazul în care am avea o schimbare la vârf. Și, da, această variantă ar fi și mai rea decât însuși Putin. Pentru că mulți spun, nu știm cât este de adevărat, că Putin este îngrozitor, este un dictator, un criminal, dar este oarecum previzibil și s-a mai negociat cu el. Cu Dmitri Medvedv pare că nu este loc de discutat, este și mai fanatic aparent. De fapt, este clar cel mai fanatic dintre ei, să ne ferească Dumnezeu de scenariul ăsta!”, a avertizat Albulescu.
„Pentru că în acest scenariu, în cazul în care Dmitri Medvedev ar ajunge să conducă Federația Rusă, aproape sigur am vedea o invazie la scară largă”, a detaliat cercetătoarea.
Semnalele politice confirmă această mișcare. „Dacă analizăm strategia președintelui Putin de la alegerile parlamentare, el s-a reapropiat de partidul lui Dmitri Medvedev, în condițiile în care înainte nu prea avea astfel de tangențe. Iar acest lucru ce pe mine mă face să cred că se pregătește undeva acolo o succesiune”, a explicat ea. „Indiferent că el este bolnav, așa cum s-a tot spus, indiferent că vrea să se retragă sau că va muri ca un erou, din punctul lui de vedere, pentru noi nu contează. Se vede că încearcă să-și găsească mai mulți susținători interni, deși își pierde din popularitate pe parcursul acestui război”.
Până la urmă, realitatea din teren vorbește de la sine.
„Și există informații că nu toți rușii sunt încântați de el și că popularitatea sa ar fi scăzută. Au murit mulți ruși în război, iar chiar dacă regimul este unul totalitar și înăbușă orice proteste, nu pot să nu existe nemulțumiri”, a adăugat românca.
Pericolul nuclear si amenintarea pentru statele NATO
„Aș spune din start că toate aceste trei variante ar fi proaste pentru noi, cei din țările NATO. Speranțele că am avea la Moscova un nou Gorbaciov într-un viitor apropiat sunt nefondate, după părerea mea. Cel puțin pe termen scurt și mediu nu va fi cazul”, a declarat Albulescu.
Iar un lider moderat este complet scos din calcule. „Nu prea văd acest scenariu, sincer. Cum am zis, mai plauzibil ar fi să vedem un Dmitri Medvedev în prim plan. Nu prea văd cine ar fi în rolul lui Gorbaciov. Și nici nu văd posibil acest scenariu, cel puțin nu într-un viitor apropiat sau pe termen mediu”, a insistat ea.
„Dacă facem apel la istorie, vedem că au fost și atunci probleme, adică au fost mari temeri că lucrurile pot scăpa urât de sub control. Când a fost implozia aceea a Uniunii Sovietice, au fost niște probleme și temeri foarte mari legate de armele nucleare ale sovieticilor care au rămas dispersate, ba în Ucraina, ba prin alte republici foste sovietice. Și nu se știe pe mâna cui ar ajunge”, a amintit experta.
„Dacă Federația Rusă se fragmentaeză, apare pericolul uriaș ca armele nucleare să rămână pe mâna unor facțiuni sau regimuri necontrolate, ba chiar să fie folosite în luptele interne. Deci Federația Rusă ar deveni rapid un focar de instabilitate în Estul Europei, ba chiar în toată Europa și toată Asia, iar riscurile nu ar fi deloc neglijabile”, a explicat ea.
Ce înseamnă asta concret pentru noi? O destabilizare profundă la granița de est ar pune România direct în prima linie a noilor alerte de securitate din regiunea Mării Negre, forțând statul să aloce bugete și mai mari pentru apărare.
„Într-un viitor predictibil, eu nu văd ca acest război din Ucraina să fie ultimul război ruso-vestic. Indiferent cum se vor derula aceste evoluții la nivel de leadership, din păcate, confruntarea dintre Rusia și Vest va continua și pe mai departe”, a afirmat cercetătoarea. „Există interes, mai ales în rândul serviciilor de intelligence și al politicienilor la Moscova, să se întâmple asta, deși mulți ruși s-au săturat deja de asta. Dar și populația este manipulată și ținută în frâu de un regim represiv cum puține există pe lumea asta”, a punctat Albulescu.
Iluzia acordurilor de pace
„Așa că, dacă este să concluzionez, războiul din Ucraina va continua. Și va continua și dacă vom avea acorduri de pace precum cele de la Minsk. Putem avea doar iluzia că va fi liniște, însă de fiecare dată luptele vor reizbucni cu și mai multă violență”, a avertizat experta.
„Din fericire, încă mai funcționează descurajarea nucleară, iar asta ar putea opri la un moment dat Federația Rusă să atace statele NATO. Și poate doar asta”, a adăugat ea.
„Dacă vor reuși să câștige războiul cu Ucraina și vor reuși să își refacă armata, rușii pot fi periculoși. În acest caz, sper, ar funcționa totuși acea descurajare nucleară, la fel cum a funcționat pe toată durata Războiului Rece și s-a evitat un război direct, o confruntare între Uniunea Sovietică și NATO”, a încheiat Ana Maria Albulescu.
În prezent, armata rusă controlează aproximativ 18% din teritoriul Ucrainei, iar luptele se concentrează pe frontul de est.
