Marile firme de consultanță se confruntă cu o întrebare dificilă: merită cu adevărat investiția masivă în inteligența artificială? Deși au implementat zeci de mii de agenți AI, companiile se luptă acum să măsoare valoarea reală a acestora, intrând într-o nouă etapă de incertitudine, potrivit Business Insider.
McKinsey & Company, de exemplu, a lansat zeci de mii de agenți AI interni și plănuiește să aibă câte unul pentru fiecare dintre cei 40.000 de angajați, a declarat CEO-ul Bob Sternfels. Potrivit Business Insider, această expansiune rapidă a adus în prim-plan o nouă provocare: cum se poate demonstra că AI-ul îmbunătățește cu adevărat performanța, crește veniturile și eliberează angajații pentru sarcini mai complexe.
„Era confuziei”: De la adopție la valoare reală
În urmă cu un an, majoritatea companiilor se concentrau pe adopția tehnologiei, urmărind indicatori precum frecvența cu care era utilizat un instrument. Acum, accentul se mută pe măsurarea valorii create.
„Cred că suntem acum în era confuziei”, a declarat Mina Alaghband, fost partener la McKinsey și actual director de clientelă la Writer, o platformă AI pentru companii. Alaghband a explicat că acum accentul ar trebui pus pe măsurarea valorii, cum ar fi cantitatea de muncă umană realocată către activități mai importante sau îmbunătățirile aduse veniturilor.
Calitate, nu cantitate: Strategia PwC și EY
Alte firme de top schimbă deja modul în care evaluează succesul AI. Dan Priest, directorul pentru inteligență artificială de la PwC, a spus recent că firma este mai puțin preocupată de numărul de agenți pe care îi implementează și mai mult de câți utilizatori umani are fiecare agent.
Priest a explicat că firma sa vizează o „zonă de impact”, cum ar fi îmbunătățirea experienței clienților, unde implementează „agenți AI specializați” care și-au dovedit eficiența. „Când implementăm agenți, vrem să vedem o rată ridicată de adopție umană, ceea ce înseamnă că mai mulți oameni îi folosesc”, a precizat el.
Și EY prioritizează calitatea în detrimentul cantității, a confirmat Steve Newman, șeful global de inginerie al companiei. Firma urmărește lunar valoarea creată de agenții săi AI prin indicatori cheie de performanță pentru productivitate, calitate și eficiența costurilor.
Timpul recuperat, noul indicator de performanță
Dacă promisiunile AI sunt viteza și eficiența, atunci indicatorul care contează cel mai mult ar putea fi timpul recuperat. Boston Consulting Group (BCG) își urmărește agenții exact prin acest criteriu și analizează dacă timpul economisit este reinvestit în muncă de valoare superioară, a explicat Scott Wilder, partener și director general.
Potrivit lui Wilder, angajații firmei petrec acum cu aproximativ 15% mai puțin timp pe activități cu valoare redusă, cum ar fi crearea de prezentări. Din acest timp economisit, ei reinvestesc circa 70% în activități mai valoroase, precum analizele aprofundate.
Timpul salvat nu înseamnă întotdeauna mai multă muncă. La BCG, angajații păstrează aproximativ 30% din timpul economisit de AI pentru ei. „Apucă să doarmă puțin mai mult sau să meargă la un curs de yoga sau orice altceva vrea cineva să facă”, a spus Wilder. El a adăugat că acest beneficiu este important într-un domeniu solicitant: „Le aduce beneficii – și aceasta este o meserie grea, așa că fiecare oră de timp liber contează”.
O viziune veche de aproape un secol
În urmă cu aproape o sută de ani, economistul John Keynes prezicea că, pe măsură ce productivitatea va crește, echilibrul dintre muncă și timp liber se va schimba inevitabil. „Aș prezice că standardul de viață în țările progresiste peste o sută de ani va fi de patru până la opt ori mai mare decât este acum”, scria el în eseul său din 1930, „Posibilitățile economice pentru nepoții noștri”.
Deși mai este puțin până în 2030, viziunea sa pare să prindă contur, chiar dacă la o scară mai mică, în beneficiile aduse de noile tehnologii.
