Cifra circulă peste tot: aproape 7 din 10 români ar folosi inteligența artificială în 2026. Realitatea de la firul ierbii, însă, pictează un tablou complet diferit și mult mai nuanțat. Cel mai recent studiu de anvergură arată că România bate pasul pe loc, situându-se la coada clasamentului global în ceea ce privește adopția AI la locul de muncă. Decalajul dintre manageri și angajații de rând este uriaș, iar adevăratele griji ale românilor par să fie taxele și conflictele geopolitice, nu transformarea tehnologică. Analizăm cifrele reale, cine sunt campionii adopției și de ce entuziasmul este înlocuit, mai degrabă, de o curiozitate precaută.
Radiografia adopției AI: Cifre sub media globală
Datele concrete vin din studiul PwC Workforce Hopes and Fears Survey 2025, care arată că doar 44% dintre angajații din România au folosit inteligența artificială în ultimul an. Procentul ne plasează mult sub media globală de 57% și la ani lumină de lideri precum India sau Vietnam, unde peste 84% dintre angajați folosesc deja aceste unelte. Cu acest scor, România ocupă un modest loc 41 din 48 de țări analizate, depășind doar state precum Japonia sau Ungaria.
Mai mult, utilizarea este superficială. Doar 6% dintre lucrătorii români apelează zilnic la unelte de AI generativ, față de o medie globală de 14%. Când vine vorba de agenți AI, procentul scade la un infim 2%, de trei ori mai puțin decât media mondială. Cât despre cele mai populare platforme, lipsa datelor centralizate face imposibil un clasament. Ceea ce știm sigur este cine folosește tehnologia și cum o face, iar aici apar contrastele cele mai mari.
Decalajul dintre biroul șefului și restul companiei
Revoluția AI în România pare să se desfășoare, pentru moment, la nivel de top management. Aproape două treimi (64%) dintre directorii executivi și 59% dintre manageri declară că au folosit AI la birou. Când coborâm pe scara ierarhicică, cifrele se prăbușesc: doar 35% dintre angajații fără funcții de conducere au interacționat cu aceste tehnologii.
Un clivaj similar apare și între generații. Tinerii din Generația Z sunt cei mai deschiși, cu o rată de adopție de 57%. Milenialii îi urmează cu 44%, în timp ce angajații din Generația X sunt cei mai reticenți, cu doar 35%. Ruxandra Târlescu, Tax, Legal and People Leader la PwC România, pune punctul pe i:
„Retincența se datorează în mare parte unei implementări fragmentate și lipsei de training adaptat. Cu alte cuvinte, unii percep AI ca pe ceva adăugat peste procesele existente, nu ca pe o unealtă care creează valoare reală.”
Pentru a recupera decalajul, Târlescu subliniază nevoia unei strategii integrate, de training sistematic și de comunicare clară a beneficiilor, în special pentru angajații non-manageriali, unde „încrederea și adopția sunt mai scăzute”.
Mai mult curioși decât entuziaști
Sentimentul general al angajaților români față de AI nu este unul de euforie. Doar o treime se declară entuziasmați de impactul tehnologiei asupra muncii lor, sub media globală de 41%. În schimb, aproape jumătate (49%) se declară curioși, un procent apropiat de media internațională. Aproximativ un sfert (24%) recunosc că sunt îngrijorați.
Totuși, cei care fac pasul și folosesc AI văd beneficii clare. Trei sferturi dintre utilizatori (75%) spun că le-a crescut calitatea muncii, 69% raportează un impuls de creativitate, iar 64% văd creșteri de productivitate. Optimismul se menține și pe termen mediu: peste jumătate se așteaptă la mai multă calitate (58%) și productivitate (56%) în următorii trei ani. Doar că acest optimism nu se traduce și în buzunare. Mai puțin de o treime (31%) cred că folosirea AI le va aduce salarii mai mari.
Adevăratele griji: taxele, războiul și legile
Întrebați care sunt factorii care le vor influența cel mai mult munca în anii următori, angajații români se uită în altă parte, nu la tehnologie. Pe primul loc se află schimbările legislative și de reglementare (50%), urmate de conflictele geopolitice (43%). Transformarea tehnologică este abia pe locul trei, cu 39%.
„Era de așteptat ca schimbările legislative și tensiunile geopolitice să fie prioritizate,” explică Oana Munteanu, Director la PwC România, făcând referire la „multiplele ajustări de ordin normativ și fiscal din 2025 care afectează negativ companiile și, prin extensie, angajații”. Vestea bună, adaugă Munteanu, este că „cei care utilizează AI îi descoperă beneficiile și pot influența o adopție mai largă”.
Paradoxal, deși prudenți față de AI, românii sunt printre cei mai optimiști din lume în privința viitorului locului lor de muncă. 60% se declară foarte optimiști, comparativ cu o medie globală de 53%. În plus, 72% cred că vor avea control asupra modului în care tehnologia le va afecta munca. O perspectivă care se schimbă când vine vorba de joburile de la baza piramidei. Peste 40% dintre manageri cred că AI va reduce numărul de posturi entry-level în următorii trei ani, conform datelor din studiul PwC. Adaptarea la noile competențe devine, astfel, nu o opțiune, ci o necesitate.
Surse:
