Un studiu pe 483 de profesori arată presiune pe licee. Cum schimbă AI temele și ce cer dascălii de la manualele noi

Studiul, realizat de AHA Moments pentru editura Litera Educațional pe un eșantion cantitativ de 483 de profesori și 8 interviuri în profunzime, arată că problema cea mai des invocată legată de noile programe pentru clasa a IX-a este adaptarea la diferențele de nivel dintre elevi, indicată de 45% dintre respondenți. Imediat după, 43% dintre profesori menționează volumul mare de materie, pe care trebuie să îl acopere într-un timp limitat.

La clasă, un profesor participant la studiu descrie direct efectul: „fac un slalom prin materie”. Aceasta înseamnă că presiunea nu vine numai din conținutul noilor programe, ci și din timpul disponibil pentru a-l parcurge.

Impactul Inteligenței Artificiale în Săli de Clasă

Inteligența artificială este deja prezentă în munca de zi cu zi a elevilor. Potrivit Edupedu.ro, 76% dintre profesorii chestionați spun că elevii folosesc frecvent instrumente AI pentru teme și lucrări. Dintre dascăli, 71% văd aici un risc pentru gândirea critică și originalitatea elevilor. Alți 60% se tem că pierd controlul asupra modului în care tehnologia este folosită la teme și teste.

În același timp, profesorii nu resping tehnologia. Dintre cei chestionați, 77% spun că vor formare pentru integrarea AI în predare, iar motivele sunt concrete: 72% cred că poate personaliza activitățile, iar 70% că poate economisi timp.

Manualul care intră la oră trebuie să fie practic

Pentru noile manuale de clasa a IX-a, profesorii analizează atât programa acoperită, cât și cât de ușor poate fi folosit materialul în ora propriu-zisă. La evaluarea unui manual, conținutul este criteriul principal pentru 83% dintre respondenți, urmat de valoarea educațională, indicată de 68%, și de experiența de utilizare, menționată de 62%.

Tot de aici vine și preferința pentru materiale aplicate. 66% dintre profesori spun că exemplele practice și conexiunile cu viața reală sunt esențiale pentru a-i implica pe elevi în procesul de învățare. Un alt profesor participant la studiu rezumă direct filtrul folosit la alegere: „un manual pe care nu îl poți folosi efectiv la oră va fi ignorat, indiferent de calitatea teoretică”.

Felul în care se aleg manualele diferă de la o școală la alta. În 47% dintre cazuri, decizia este luată în catedră sau prin vot colectiv, iar 41% dintre profesori spun că aleg individual.

Studiul apare într-un moment în care schimbările curriculare sunt deja în dezbatere, inclusiv după amânarea admiterii suplimentare la liceu până în 2030. Alegerea manualelor noi contează direct pentru felul în care programa ajunge la clasă. Litera Educațional, editura pentru care a fost realizat studiul, a depus 48 de proiecte la licitația pentru noile manuale de clasa a IX-a.

Infrastructura digitală din școli arată însă și limita practică a acestor așteptări. 92% dintre școlile reprezentate în studiu au table inteligente și 81% au acces la internet, dar tabletele pentru elevi există în doar 11% dintre școli.