Aproape unul din trei copii români de 8 ani este supraponderal sau obez. Cifra, seacă și brutală, vine de la Institutul Național de Sănătate Publică și confirmă ceea ce medicii spun de ani buni: România se confruntă cu o criză de sănătate publică ce crește silențios în școli și în case. Problema e mai mult decât despre kilograme în plus, ci despre un viitor marcat de boli cronice grave, de la diabet la afecțiuni cardiovasculare.
Radiografia unui fenomen alarmant
Datele publicate de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Obezității, marcată pe 4 martie, sunt fără echivoc. Conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), prevalența supraponderalității, care include și obezitatea, a ajuns la 27,5% la copiii de 7 ani. La vârsta de 8 ani, procentul urcă la 32%. Practic, un sfert dintre școlarii de clasa I și aproape o treime dintre cei de clasa a II-a au o greutate nesănătoasă.
Aceste cifre plasează România într-un context european îngrijorător. Studiul european COSI (Childhood Obesity Surveillance Initiative), derulat între 2022 și 2024 în 37 de țări, arăta că unul din patru copii cu vârste între 6 și 9 ani suferea de exces de greutate, iar 11% trăiau cu obezitate. Cifrele naționale arată că stăm chiar mai rău pe anumite segmente de vârstă.
Pentru a înțelege impactul real, datele locale sunt și mai grăitoare. Un raport al Direcției de Sănătate Publică Cluj din 2024, realizat pe un eșantion de peste 24.000 de elevi, a identificat 3.536 de cazuri de obezitate neendocrină. Termenul se referă la obezitatea „comună”, cauzată nu de boli hormonale, ci de un cumul de factori legați de stilul de viață, alimentație și predispoziție genetică.
De ce se îngrașă copiii noștri?
Specialiștii INSP avertizează că obezitatea nu este o simplă „lipsă de voință”. Cauzele sunt mult mai adânci și țin de un mediu care favorizează acumularea kilogramelor. Interacțiunile complexe dintre factori comportamentali, sociali, genetici și de mediu au creat o furtună perfectă. Accesul facil la alimente ultra-procesate, bogate în calorii, zahăr și grăsimi, stilul de viață sedentar și contextul economic joacă un rol decisiv.
La nivel global, Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția asupra impactului determinant al intereselor comerciale. Un raport recent arată că industria tutunului, a alcoolului și a alimentelor procesate contribuie la aproximativ 7.500 de decese zilnic în regiunea europeană. Aceste industrii folosesc strategii agresive pentru a influența politicile de sănătate publică și alegerile consumatorilor, inclusiv ale celor mai tineri.
La nivel local, factorii psihologici precum stresul, anxietatea și depresia sunt tot mai des asociați cu obezitatea comună la copii, conform analizelor DSP Cluj. Un copil care nu are acces la parcuri sigure, piste de biciclete sau spații de joacă va petrece mai mult timp în casă, în fața ecranelor, un comportament direct legat de creșterea în greutate.
Prețul plătit mâine pentru kilogramele de azi
Consecințele obezității infantile sunt devastatoare, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Un copil supraponderal are un risc mult mai mare de a deveni un adult obez, expus unui cortegiu de boli cronice. Medicii listează diabetul, bolile cardiovasculare și anumite forme de cancer printre cele mai grave riscuri. La nivel mondial, peste 1,7 milioane de persoane mor prematur în fiecare an din cauza bolilor asociate excesului de greutate.
Dincolo de sănătatea fizică, impactul este la fel de puternic asupra stării psihologice. Copiii cu probleme de greutate se confruntă adesea cu stigmatizare, au o stimă de sine scăzută, performanțe școlare mai slabe și o calitate a vieții redusă. Proiecțiile Federației Mondiale a Obezității sunt sumbre: dacă tendința actuală continuă, până în 2035, 4 miliarde de oameni, adică jumătate din populația globului, ar putea fi afectați de supraponderalitate sau obezitate.
Răspunsul statului: un puzzle de măsuri
Conștiente de gravitatea situației, autoritățile din România au implementat, de-a lungul anilor, o serie de măsuri. Încă din 2008, Ordinul Ministerial 1563 a stabilit limite maxime pentru zahăr, grăsimi și sare în alimentele vândute în școli și grădinițe. Codul Audiovizualului din 2013 a introdus reglementări privind publicitatea la alimente nesănătoase destinată copiilor sub 13 ani.
Mai recent, au fost luate măsuri fiscale: TVA-ul pentru alimentele cu adaos de zahăr de peste 10% a fost majorat de la 9% la 19%, iar băuturile răcoritoare cu mai mult de 5g de zahăr la 100 ml sunt supuse unei accize. De asemenea, România s-a aliniat legislației europene care limitează acizii grași trans în produsele alimentare.
Pe lângă aceste măsuri „dure”, există și programe educaționale precum „Și eu trăiesc sănătos! – SETS” sau schema UE de distribuție a fructelor, legumelor și laptelui în școli. În 2025, România a adoptat pe bază voluntară și sistemul de etichetare Nutri-Score. Dar cifrele în continuă creștere arată că impactul acestor politici este limitat. Tema ediției din 2026 a Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Obezității, „8 miliarde de motive să acționăm”, subliniază că responsabilitatea este comună și că e nevoie de un efort concertat al întregii societăți, de la autorități și școli, până la fiecare familie în parte.
