Un atac iranian asupra Bazei Aeriene Prințul Sultan din Arabia Saudită a rănit cel puțin 10 militari americani. Doi dintre ei sunt în stare gravă. Riposta vine la doar câteva ore după ce Israelul a revendicat responsabilitatea pentru lovirea a două facilități nucleare iraniene, escaladând dramatic conflictul din regiune.
Răspunsul Teheranului lovește în plin
Informațiile privind victimele americane au fost confirmate de doi oficiali din SUA, care au vorbit sub protecția anonimatului din cauza sensibilității subiectului. Pe lângă cei 10 militari răniți, mai multe avioane de realimentare americane staționate la baza saudită au fost avariate. Atacul reprezintă o ripostă directă și rapidă la acțiunile israeliene.
Și amenințările nu s-au oprit aici. Comandantul Forțelor Aerospațiale ale Gardienilor Revoluției, Seyed Majid Moosavi, a transmis un avertisment direct pe platforma X, cerând angajaților companiilor asociate cu SUA și Israel să-și părăsească locurile de muncă: „De data aceasta, ecuația nu va mai fi «ochi pentru ochi», doar așteptați”.
Israel a lovit primul
Atacul iranian nu a venit din senin. Cu doar câteva ore înainte, presa de stat de la Teheran anunțase că două dintre facilitățile sale nucleare au fost atacate. Israelul, care amenințase că va „escalada și extinde” campania împotriva Teheranului, a revendicat rapid responsabilitatea.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a reacționat imediat pe X, declarând că „Iranul va pune un preț GREU pentru crimele israeliene”. Potrivit Organizației pentru Energie Atomică a Iranului, țintele au fost Complexul de Apă Grea Shahid Khondab din Arak și uzina de producție de „yellowcake” (un concentrat de uraniu) din Ardakan, provincia Yazd. Oficialii iranieni au precizat că nu au existat victime sau riscuri de contaminare, uzina de la Arak (care nu mai era operațională de la un atac israelian anterior, din iunie) fiind din nou vizată. Armata israeliană a declarat ulterior că lovitura a reprezentat o pierdere majoră pentru programul nuclear iranian.
Jocuri diplomatice și amenințări economice
În timp ce tensiunile militare ating un punct critic, în culise se poartă discuții intense. Președintele american Donald Trump a susținut că negocierile pentru încetarea războiului merg „foarte bine”. Numai că, hai să fim serioși, Iranul neagă categoric că ar fi angajat în vreun dialog.
Washingtonul a transmis Teheranului, prin intermediul Pakistanului, o „listă de acțiuni” în 15 puncte pentru o posibilă încetare a focului, care propune restricționarea programului nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Iranul a respins oferta și a venit cu propria propunere în cinci puncte, care include reparații de război și recunoașterea suveranității sale asupra căii navigabile. Trump a amenințat că, dacă strâmtoarea nu este redeschisă traficului până pe 6 aprilie, va ordona distrugerea centralelor energetice ale Iranului.
Pe plan economic, impactul este deja vizibil. Indicele S&P 500 a scăzut cu 1,7%, încheind a cincea săptămână consecutivă de pierderi. Prețurile petrolului continuă să crească vertiginos, iar în SUA benzina se apropie de 4 dolari pe galon.
Strâmtoarea Hormuz, o concesie surpriză
Într-o mișcare neașteptată, Iranul a fost de acord să permită trecerea ajutoarelor umanitare și a transporturilor agricole prin strategica Strâmtoare Hormuz. Dar de ce este atât de importantă această strâmtoare? Pe aici trece o cincime din petrolul mondial și aproape o treime din comerțul global cu îngrășăminte.
Ali Bahreini, ambasadorul Iranului la ONU în Geneva, a confirmat că națiunea sa va „facilita și accelera” aceste transporturi, răspunzând unei solicitări a ONU. „Această măsură reflectă angajamentul continuu al Iranului de a sprijini eforturile umanitare și de a se asigura că ajutorul esențial ajunge la cei care au nevoie fără întârziere”, a subliniat Bahreini.
Bilanțul tragic al conflictului
Dincolo de cifrele economice și mișcările strategice, costul uman este devastator. Peste 1.900 de persoane au fost ucise în Iran și peste 1.100 în Liban. Bilanțul victimelor mai include 18 morți în Israel, 13 militari americani, 80 de membri ai forțelor de securitate irakiene și 20 de persoane în statele arabe din Golf.
Organizația Internațională pentru Migrație a ONU a raportat vineri că 82.000 de clădiri civile din Iran, inclusiv spitale și locuințele a 180.000 de oameni, sunt avariate. „Dacă acest război continuă, riscăm un dezastru umanitar mult mai amplu”, a avertizat Jan Egeland, secretarul general al Consiliului Norvegian pentru Refugiați.
În acest timp, SUA își întăresc prezența militară în regiune, cu nave ce transportă aproximativ 2.500 de pușcași marini și cel puțin 1.000 de parașutiști din Divizia 82 Aeropurtată. totusi, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că SUA „își pot atinge toate obiectivele fără trupe la sol”, adăugând că desfășurările de forțe sunt menite să asigure „oportunitatea maximă de a ne adapta la neprevăzut, în cazul în care acesta apare”.
