Guvernul condus de Ilie Bolojan a decis să plafoneze adaosul comercial la carburanți, o măsură care vine, paradoxal, după ce tot Executivul a scumpit benzina și motorina în patru etape consecutive. Decizia, considerată de unii analiști o măsură „comunistoidă”, ignoră complet soluțiile de piață, precum reducerea accizelor sau a TVA-ului, pe care chiar Guvernul le-a majorat anterior.
Patru scumpiri în lanț, orchestrate de Guvern
Înainte de a vorbi despre plafonare, hai să vedem cum s-a ajuns aici. Începând cu 1 ianuarie 2025, Guvernul a operat nu mai puțin de patru majorări de taxe care au lovit direct în prețul de la pompă. Prima majorare de accize a venit la începutul anului 2025. A urmat o a doua rundă pe 1 august 2025, dublată de o creștere a TVA de la 19% la 21%. Și, ca și cum nu era de ajuns, de la 1 ianuarie 2026, Bolojan a majorat din nou accizele pentru benzină și motorină.
Aceste politici fiscale au avut un impact direct asupra economiei. A doua jumătate a anului 2025 a adus intrarea în recesiune, inflația a explodat la 10%, iar șomajul a atins cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, ajungând la 6,3%. Toate acestea în timp ce datoria publică a continuat să crească. V-ați întrebat vreodată cine a beneficiat, de fapt, de această creștere a datoriei? Populația sau grupurile de interese? Unii ar numi asta, folosind o expresie celebră, „Privatizarea profiturilor”.
Soluții logice, dar ignorate
Existau și alte căi. Cea mai la îndemână soluție pentru a tempera prețurile ar fi fost chiar reversarea măsurilor luate anterior. reducerea accizelor la carburanți la nivelul de dinainte de 1 ianuarie 2026 sau chiar scăderea TVA-ului pentru carburanți.
Dar Guvernul pare să meargă în altă direcție. În timp ce alte țări iau măsuri reale, România se blochează în politici controversate. Spania, de exemplu, tocmai a decis reducerea TVA-ului de la 21% la 10% nu doar pentru carburanți, ci și pentru prețul energiei electrice, un sector unde, la noi, prețul kilowatt-ului a crescut cu 60% în 2025.
România, în topul european al prețurilor la benzină
Cifrele vorbesc de la sine.
În urma acestor politici, România, o țară producătoare de petrol, a ajuns să aibă a 14-a cea mai scumpă benzină din Uniunea Europeană. Săptămâna trecută, prețul unui litru de benzină era de 1,67 euro, în timp ce în Bulgaria era de doar 1,33 euro. Iar lista țărilor cu prețuri mai mici este lungă: Suedia, Estonia, Lituania, Polonia, Cehia, Croația, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cipru și Malta.
9Lor li se va adăuga curând și Spania (unde prețul era de 1,71 euro pe litru înainte de reducerea TVA-ului anunțată de Madrid).
Plafonarea, o soluție delincventă?
Iar în acest context, soluția aleasă de Bolojan este plafonarea adaosului comercial, cea mai mică componentă din prețul final al carburanților. Cum vine asta? După ce Guvernul a scumpit litrul de carburant cu aproximativ 30 de eurocenți prin taxe și accize, acum vrea „să dea” economiei înapoi, aproape 3 eurocenți, luând însă din marja de profit a companiilor.
Măsura este văzută ca un semnal extrem de negativ pentru orice investitor. Ce să înțeleagă cei care finanțează datoria publică a României atunci când văd că guvernul decide cât de profitabilă trebuie să fie o afacere? Ce semnal să înțeleagă orice finanțator atunci când știe că guvernul are măsuri de piață, dar acționează în sens contrar?
„Soluțiile” lui Bolojan, în lipsa înțelegerii mecanismelor economiei reale, se rezumă la noi delincvențe. Metafora cea mai potrivită pentru această situație este dură, dar sugestivă: „Este ca și când un șmenar îți fură mașina din fața blocului, și apoi tot el se preocupă de limitarea pagubei: îți pune înapoi pe locul de parcare brăduțul odorizant de la oglindă.”
