Perspectivele economice ale Europei s-au deteriorat vizibil pe fondul perturbărilor energetice cauzate de război. Datele recente arată că prețurile petrolului au crescut deja cu aproximativ 70%, în timp ce gazele naturale rămân cu circa 45% peste nivelurile de dinaintea conflictului armat.
Unda de șoc pe piețele globale
Europa se confrunta cu prețuri ridicate la energie chiar înainte ca războiul condus de SUA împotriva Iranului să înceapă să perturbe piețele energetice globale pe 28 februarie. Închiderea Strâmtorii Ormuz a adus o nouă presiune majoră asupra livrărilor. Deși creșterile actuale sunt considerate mai puțin severe decât șocul energetic masiv din 2022, instituțiile financiare avertizează că ele vor continua să apese puternic asupra creșterii economice continentale.
Cifrele vorbesc de la sine.
O analiză detaliată publicată de Adevarul scoate în evidență faptul că economia europeană rămâne rezilientă, dar din ce în ce mai expusă șocurilor externe. Industria europeană plătește în prezent de două până la trei ori mai mult pentru energie decât competitorii direcți din Statele Unite și China. Acest decalaj persistent reflectă o vulnerabilitate structurală, nu doar un simplu dezechilibru temporar. E drept că tranziția pe termen lung către energia regenerabilă a ajutat la atenuarea impactului imediat. Sursele verzi reprezintă acum peste jumătate din producția de electricitate. FMI spune însă că această abordare oferă doar o protecție parțială în fața crizei.
Cum se traduce asta în viața de zi cu zi
Previziunile de creștere au fost revizuite serios în scădere. Zona euro este acum estimată să avanseze cu puțin peste 1% în anul 2026. Aceasta este o scădere vizibilă față de nivelul de aproximativ 1,4% anticipat înainte de izbucnirea războiului din Iran. Inflația rămâne ridicată la nivel continental, reflectând presiunile persistente generate de costurile energetice și perturbările masive din lanțurile de aprovizionare.
Dar cum ne afectează pe noi toate aceste fluctuații internaționale? Când petrolul se scumpește masiv pe piețele globale, românii simt imediat diferența direct la pompa de benzină, iar costurile mai mari de transport se transferă automat în prețurile alimentelor de bază din marile lanțuri de retail. O criză la mii de kilometri distanță golește rapid buzunarele consumatorilor locali.
Până la urmă, sănătatea fiscală a întregului continent depinde de durata conflictului. FMI a transmis clar că un conflict scurt în Orientul Mijlociu ar putea limita pagubele. O criză prelungită, în schimb, ar putea împinge Europa direct în recesiune.
„Impactul economic general va depinde de modul în care va evolua conflictul din Orientul Mijlociu, în special în ceea ce privește aprovizionarea cu energie și infrastructura”, a declarat comisarul pentru Economie, Valdis Dombrovskis. Acesta a vorbit într-o conferință de presă luni seară, imediat după reuniunea miniștrilor de Finanțe din zona euro. Oficialul european a subliniat că blocul comunitar nu își poate permite să „repete greșelile trecutului”. Eventualele măsuri de sprijin guvernamental trebuie să fie temporare, țintite și să nu stimuleze cererea agregată.
Soluții pentru evitarea colapsului
Instituția financiară internațională solicită reforme rapide. Acestea includ finalizarea pieței unice a UE printr-o mai bună interconectare a rețelelor electrice, aprofundarea integrării financiare și creșterea productivității muncii. Raportul îndeamnă Uniunea să rămână ferm angajată față de piața sa de carbon, Sistemul de Comercializare a Emisiilor (ETS). Deși s-a aflat anterior aproape de colaps, acest sistem este considerat un instrument necesar care susține tranziția către energia eoliană și solară. Abandonarea lui ar putea pune în pericol toate progresele obținute în decarbonizare.
Mai mult, pachetul privind rețelele electrice propus de Comisie în luna decembrie este considerat „un pas important”. Modernizarea rețelei electrice și dezvoltarea capacităților de stocare (esențiale pentru succesul tranziției energetice) vor domina agenda politică, dar și disputele din lunile următoare. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut deja Parlamentului și Consiliului să ajungă la un acord politic pe acest pachet legislativ până în vară.
Riscul deciziilor pripite în industrie
V-ați gândit vreodată cât de mult contează regulile de achiziții în acest context tensionat? Raportul evaluează și propunerea Comisiei privind Legea Accelerării Industriale (IAA), apreciind că include măsuri utile pentru diversificarea lanțurilor de aprovizionare.
Numai că regulile de achiziții publice de tip „Made in Europe” și condițiile pentru investiții străine legate de valoarea adăugată locală pot distorsiona grav piețele. Acestea riscă să reducă avantajul comparativ al regiunii. Protejarea industriilor strategice este un obiectiv legitim. Analiza strictă cost-beneficiu trebuie însă să ghideze orice decizie. Intervențiile ar trebui limitate strict la situațiile în care piețele nu se pot ajusta eficient de unele singure, deoarece instrumentele de politică variază semnificativ în ceea ce privește eficiența și costurile.
Relaxarea regulilor de concurență, strategiile industriale necoordonate sau reducerea angajamentelor climatice ar putea slăbi iremediabil poziția Europei pe plan global, nu să o întărească.
