Banii furnizorilor de energie sunt blocați. Pur și simplu. Premierul Ilie Bolojan a convocat joi o ședință de urgență la Guvern cu gigantul german E.ON și cu ambasadorul Germaniei, încercând să descurce ițele plăților restante din schema de compensare a prețurilor, o problemă care a încins spiritele pe toată piața, potrivit News.
Presiunea e mare. Pe masa discuțiilor de la Palatul Victoria, la care au participat, alături de premier, ambasadorul Germaniei, Angela Ganninger, președintele E.ON România, Volker Raffel, și șeful ANRE, George Niculescu, a stat o singură problemă fierbinte: decontarea datoriilor pe care statul le-a acumulat către furnizori după plafonarea prețurilor pentru populație.
De ce s-a ajuns aici? Mecanismul care a pus presiune pe furnizori
Cum s-a ajuns aici? Mecanismul părea simplu pe hârtie. Statul a impus un preț maxim, iar furnizorii, forțați să cumpere energia mult mai scump, urmau să primească diferența de la buget. Doar că validarea cererilor la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) s-a împotmolit într-o birocrație lentă, lăsând companiile cu vistieria goală. Practic, furnizorii au finanțat statul. Acum vor banii înapoi.
Promisiunea lui Bolojan: „Luăm măsuri pentru fluidizare”
În fața delegației germano-române, premierul a dat asigurări că birocrația trebuie învinsă. Soluțiile sunt deja pe masă, susține Executivul. „Premierul Bolojan a afirmat că la nivelul Guvernului sunt luate măsuri pentru fluidizarea procedurile de validare a cererilor de plată şi asigurarea fondurilor necesare decontării sumelor restante către furnizorii de energie, în baza mecanismului de compensare a preţurilor”, se arată într-un comunicat oficial. Asta se traduce prin accelerarea verificărilor la ANRE și, vital, alocarea fondurilor pentru stingerea datoriilor.
Ce urmează? Calendarul liberalizării și miza investițiilor
Discuția a mers dincolo de datoriile curente. Timpul presează. Schema de compensare la electricitate expiră la 1 iulie 2025, iar cea pentru gaze pe 31 martie 2026. De la 1 aprilie 2026, piața gazelor se liberalizează total. Va fi pregătită România pentru șoc? E.ON a pus pe masă exact această problemă, subliniind că predictibilitatea este esențială pentru orice strategie de afaceri pe termen lung, alături de funcționarea corectă a pieței en-gros de energie.
Rețelele de gaze, un alt punct fierbinte pe agendă
Un alt punct fierbinte, la care a participat și secretarul de stat Dragoș Hotea: viitorul rețelelor de gaze. România vrea să crească producția internă, o ambiție lăudabilă, dar gazul extras riscă să rămână blocat fără investiții masive în modernizarea și extinderea conductelor. Reprezentanții E.ON au cerut mecanisme clare care să încurajeze exact aceste investiții, o condiție de bază pentru viitorul energetic al țării.
