Premierul Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, 3 ianuarie, că speră în bunul simț al judecătorilor Curții Constituționale după ce patru magistrați numiți de PSD au blocat de trei ori consecutiv decizia privind pensiile speciale ale magistraților, potrivit Libertatea.
Bolojan evită să acuze PSD de coordonare
Șeful Guvernului a precizat că preferă să nu creeze scandal și să nu creadă că decizia celor patru judecători CCR are legătură cu partidul condus de Sorin Grindeanu.
„Încerc să evit să potențez conflicte în interior, pentru că vă dați seama, dacă m-aș apuca să fac considerații legate de o anumită coordonare, lucrurile pot fi interpretate. Mă gândesc că pur și simplu a fost o decizie pe care au luat-o, gândindu-se la alte aspecte, nu la o anumită decizie coordonată. Sper că înțelepciunea, normalitatea și bunul simț civic vor prevala”, a declarat Bolojan la Digi24.
Următorul termen fixat pentru 16 ianuarie
Premierul speră că CCR va tranșa în sfârșit decizia pe 16 ianuarie 2026, după cele trei amânări consecutive. El consideră că este esențial ca Curtea Constituțională să decidă cât mai rapid asupra constituționalității proiectelor de lege.
„Cu cât aceste decizii se iau mai repede, cu atât legea poate să intre în vigoare și nu se amână lucrurile. Din relatările publice care au fost prezentate în media, pare că pentru a evita luarea unei decizii s-a constituit o minoritate de blocaj care a amânat această decizie”, a explicat Bolojan.
Al doilea proiect modifică vârsta de pensionare la 65 de ani
Guvernul Bolojan a asumat responsabilitatea pentru al doilea proiect în Parlament pe 2 decembrie 2025, după ce primul a fost respins de CCR pentru lipsa avizului CSM.
Conform noilor prevederi, magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, față de 80% din ultimul salariu brut actual. Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani.
Perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, spre deosebire de 10 ani cât era în primul proiect. Pentru ieșirea la pensie sunt necesari minimum 25 de ani vechime în magistratură.
231 de milioane de euro din PNRR depind de această decizie
Proiectul este crucial pentru accesarea a 231 de milioane de euro din fonduri europene prin PNRR. România a comunicat Comisiei Europene pe 28 noiembrie 2025 demersurile făcute pentru îndeplinirea jalonului 215 privind pensiile speciale.
Comisia Europeană va da răspunsul abia în februarie 2026, rămânând de văzut cum va interpreta îndeplinirea sau nu a jalonului 215 de către România.
Magistrații au reacționat prin proteste și greve
Decizia de a reforma pensiile judecătorilor și procurorilor a stârnit proteste puternice din partea magistraților. Aceștia au organizat greve care au blocat justiția și au făcut amenințări la nivel înalt.
Procurorul general al României, Alex Florența, l-a avertizat într-o discuție privată pe Ilie Bolojan că procesele, care și așa durează mult, vor dura și mai mult, iar calitatea justiției va scădea considerabil.
Trei amânări consecutive din cauza judecătorilor PSD
CCR a amânat decizia de trei ori consecutive din cauza acelorași patru judecători numiți de PSD: Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan.
Prima amânare a fost pe 10 decembrie 2025, când s-a stabilit un nou termen pentru 28 decembrie. Pe 28 decembrie, cei patru au ieșit din sală și nu s-au mai întors, iar pe 29 decembrie nici măcar nu s-au mai prezentat la ședință.
În consecință, președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, care este judecător-raportor în acest dosar, a anunțat că următorul termen va fi vineri, 16 ianuarie 2026, la ora 10:00.
Componența actuală a Curții Constituționale
Curtea Constituțională este alcătuită din nouă judecători, numiți pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau reînnoit. Trei sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de președintele României.
În prezent, PSD are patru judecători, PNL împreună cu Administrația Prezidențială au patru judecători, iar UDMR are un judecător. Această distribuție explică blocajul creat de judecătorii propuși de PSD în dosarul pensiilor speciale.
