România funcționează în acest moment pe avarie, cu un executiv interimar prins într-o menghină perfectă. Premierul Ilie Bolojan trebuie să deblocheze rapid un jalon esențial care ne poate costa sute de milioane de euro și, în același timp, să țină aprinsă lumina într-o țară lovită necruțător de secetă.
Dincolo de declarațiile politice de la televizor, realitatea din teren arată o presiune uriașă pe umerii administrației centrale.
Bani europeni blocați de calcule politice
Calendarul nu iartă pe nimeni. Data limită pentru adoptarea legii salarizării este 31 august. Vorbim despre un jalon asumat clar prin PNRR, iar nerespectarea acestui termen expune România la riscul de a pierde aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile nerambursabile.
Numai că legea este blocată în acest moment de PSD și de unele organizații sindicale. Discuțiile au loc în plină criză guvernamentală, imediat după demiterea Guvernului Bolojan de către PSD și AUR. Puterea executivă, rămasă acum în formulă interimară, are obligația să mențină deschis dosarul PNRR, oricât de complicate ar fi negocierile din culise.
Și nu este singura problemă urgentă de pe masa premierului.
Dunărea atinge cel mai mic nivel din ultimii 40 de ani
Sistemul energetic național trece printr-o perioadă de consum ridicat, iar natura nu ne ajută deloc. Seceta prelungită a dus la scăderea debitului Dunării la 1.450 m³/s. Această valoare a coborât sub minimul istoric de 1.474 m³/s atins în anul 2003 și generează o presiune enormă pe capacitatea de producție a țării.
Așa cum arată datele dintr-o analiză publicată recent de Jurnalulnational, tendința este în continuare de scădere. Premierul Ilie Bolojan a explicat gravitatea situației.
„Suntem într-o situație în care avem o criză energetică la nivel regional, din cauza secetei, debitele scăzute pe Dunăre fiind cele mai mici din ultimii 40 de ani, față de nivelul minim pe care l-am atins în 2003, de 1.474 m³/s. Astăzi am ajuns la un nivel inferior acestuia, suntem la aproximativ 1.450 m³/s, iar tendința este de scădere.”, a declarat premierul.
Să fim serioși, cifrele pierderilor sunt masive. Deficitul de producție din regiune depășește 4.000 MW. Din acest minus uriaș, aproximativ 2.000 MW sunt pierduți doar la Porțile de Fier. Alți 550 MW s-au evaporat la Cernavodă, unde un grup a trebuit să fie închis.
Guvernul României a relatat pe larg acest subiect, explicând contextul zonal: „Avem, deci, un minus de producție în regiune de peste 4.000 MW, ceea ce generează un deficit de energie în țările din regiunea noastră: Ungaria, Serbia, Bulgaria, România și Republica Moldova.”
Importuri masive pentru a ține rețeaua în viață
Ce înseamnă asta concret pentru rețeaua națională? Că în fiecare seară trebuie să cumpărăm curent de afară.
Între orele 19:00 și 23:00, România importă zilnic peste 2.000-2.500 MW. Doar așa se poate acoperi un consum național situat între 7.500 și 7.600 MW. Vârful de seară depinde deja critic de energia adusă din exterior, în timp ce absolut aceeași criză afectează țările vecine (Ungaria, Serbia, Bulgaria și Republica Moldova).
Guvernul a anunțat că a pornit absolut toate capacitățile energetice disponibile. Iar în ultimele 20 de zile, autoritățile au autorizat peste 400 MW în capacități de stocare.
În paralel, echipele tehnice duc o luptă contracronometru pentru menținerea în funcțiune a Grupului 2 de la Cernavodă. Se fac intervenții directe pe Dunăre pentru a crește debitul spre centrală. Aceste lucrări (unele extrem de complexe tehnic) includ eliminarea unui obstacol stâncos și scufundarea unor barje pentru a redirecționa curenții de apă.
În fața acestui tablou complicat, Ilie Bolojan a transmis un mesaj direct românilor și mediului de afaceri.
„Fac încă o dată un apel către cetățeni, către companii și către autoritățile publice să luăm măsuri voluntare pentru reducerea consumului și vreau să le mulțumesc tuturor românilor și tuturor companiilor care, în aceste zile, la solicitarea Guvernului, în fața acestei realități care nu depinde de noi, au luat deja aceste măsuri.”, a transmis premierul.
Pentru a stabiliza situația de la Cernavodă, operațiuni suplimentare pe Dunăre, care presupun inclusiv scufundarea unor noi barje, sunt programate strict pentru zilele de miercuri și joi.
