Bugetul de stat poate fi obligat să plătească 4,8 miliarde de lei judecătorilor

O decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, amânată de trei ori, ar putea obliga Guvernul la plata unor restanțe salariale de 4,8 miliarde de lei către judecători.

Potrivit Adevărul.ro. Suma de 4,8 miliarde de lei, scadentă în 2026, reprezintă miza litigiului privind drepturile salariale restante ale judecătorilor. Dacă hotărârea Curții de Apel București (CAB) devine definitivă, Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună la dispoziție banii în termen de 10 zile.

Disputa a ajuns astfel la cel mai înalt nivel, între Executiv și instanța supremă. Aceasta a susținut că neplata restanțelor afectează drepturile patrimoniale ale magistraților și încalcă principiul separației puterilor în stat.

Guvernul contestă decizia în paralel la CCR

În paralel cu recursul de la ÎCCJ, Guvernul interimar a deschis un front și la Curtea Constituțională. Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Executivul a sesizat CCR pentru un conflict juridic cu ÎCCJ, acuzând instanța că a intrat în zona rezervată puterilor executivă și legislativă în materie bugetară.

Litigiul a mers astfel mai departe, iar presiunea s-a mutat pe judecata finală de la instanța supremă.

Decizia CAB nu este definitivă, dar impune costuri suplimentare dacă plata nu este făcută la timp. Instanța a prevăzut penalități de 1% pe zi de întârziere și o amendă zilnică de 20% din salariul minim brut pe economie în caz de neplată.

Disputa privește cine decide asupra banilor publici

Miza acestui proces este dublă. Pe de o parte, este una financiară: plata a 4,8 miliarde de lei din bugetul de stat, plus eventuale penalități. Pe de altă parte, este o dispută de putere: cine are ultimul cuvânt în politica bugetară, puterea executivă și cea legislativă sau puterea judecătorească?

ÎCCJ este instanța supremă din România. O decizie recentă a acesteia a fost cea prin care a hotărât definitiv că procesul în care sunt inculpați Călin Georgescu și Horațiu Potra poate continua, respingând contestațiile acestora.

Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat cu recurs hotărârea Curții de Apel București, iar de soluția finală a ÎCCJ depinde dacă obligația de plată rămâne sau este anulată. Până atunci, conflictul a fost dus și în fața Curții Constituționale, pe argumentul că instanța și-a depășit atribuțiile.

„De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice”, a declarat Ilie Bolojan, Premier interimar.