Sistemul medical din România se pregătește de un an de austeritate. Proiectul de buget pentru 2026, publicat de Guvern, prevede o tăiere de aproape 13% pentru Ministerul Sănătății, în timp ce alte domenii, precum Proiectele Europene sau Energia, primesc creșteri spectaculoase. Decizia vine pe fondul unui deficit bugetar record, cel mai mare din Uniunea Europeană, și a unui context geopolitic care forțează statul să regândească prioritățile.
Cifrele reci ale unui buget controversat
Proiectul legii bugetului de stat pe 2026, publicat de Ministerul Finanțelor, alocă Ministerului Sănătății suma de 22,78 miliarde de lei. Cifra reprezintă o scădere de 12,87% față de execuția bugetară din 2025. Sănătatea nu este singurul domeniu care pierde bani. Pe lista ministerelor cu bugete reduse se mai află Dezvoltarea, Transporturile și Munca.
Există însă și o nuanță importantă. Dacă bugetul pentru cheltuieli curente scade, creditele de angajament, fondurile care pot fi contractate pentru proiecte de investiții pe termen lung, precum spitale noi sau modernizări, sunt estimate la 31,1 miliarde de lei. Asta înseamnă o creștere de peste 32%, semnalând o strategie bazată pe absorbția de fonduri europene, așa cum a subliniat și premierul Ilie Bolojan.
Marii câștigători ai acestui buget sunt ministerele considerate strategice. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ar urma să primească cu 72% mai mulți bani, iar Ministerul Energiei înregistrează o majorare uriașă, de 268%. Creșteri semnificative sunt prevăzute și pentru Ministerul Apărării Naționale, o mișcare direct legată de tensiunile internaționale.
„Un context dificil”
Întreaga construcție bugetară stă sub presiunea unui deficit estimat la 6,2% din Produsul Intern Brut, echivalentul a aproape 128 de miliarde de lei. Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că bugetul este construit „într-un context dificil” și a promis că va fi aprobat de Guvern și trimis în Parlament până la finalul acestei săptămâni.
Tăierile au stârnit deja nemulțumiri chiar în interiorul Executivului. Ministrul Muncii, Florin Manole, a criticat public proiectul, afirmând că „pachetul de asistență socială este mai mic cu un miliard de lei”.
Economiștii avertizează de mult timp asupra riscurilor. Profesorul Cristian Păun a oferit o imagine plastică a costurilor: „Din dobânzile plătite de stat pierdem anual 1.000 km de autostradă”. Iar Cosmin Marinescu, consilier la Banca Națională, a subliniat că „reducerea deficitului bugetar nu mai poate fi amânată”, mai ales în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu care pot alimenta inflația.
De ce se vorbește de o „economie de război”
Alocarea de fonduri suplimentare pentru Apărare nu este o decizie izolată a Guvernului de la București. Ea se înscrie într-un trend european, alimentat de instabilitatea de la granițele continentului. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a transmis un avertisment dur liderilor UE: „Dacă vrem pace, trebuie să ne pregătim de război”.
Acesta a cerut statelor membre să treacă la o „economie de război”, subliniind că Europa trebuie să își asume responsabilitatea pentru propria securitate și să nu se mai bazeze exclusiv pe sprijinul Statelor Unite. În acest peisaj, creșterea bugetului Apărării în România devine o prioritate strategică, finanțată, parțial, prin tăieri de la alte sectoare, precum Sănătatea.
O reformă care nu mai vine
Bugetul pe 2026 a venit cu o întârziere considerabilă, premierul Bolojan promițând inițial adoptarea sa până la finalul lunii februarie. Analiștii economici văd în această amânare o strategie. Adrian Negrescu o numește o formă „ingenioasă” de austeritate, deoarece, în lipsa unui buget nou, instituțiile statului sunt obligate prin lege să cheltuiască lunar doar o mică parte din banii alocați anul trecut, limitând astfel risipa de la început de an.
Problema de fond, însă, rămâne nerezolvată. Atât Adrian Negrescu, cât și Adrian Codîrlașu, președintele CFA, sunt de acord că fără o reformă reală a administrației publice, tăierea cheltuielilor este doar o soluție de moment. Deficitul va rămâne ridicat, iar România va continua să se împrumute scump de pe piețele externe. Deși premierul a anunțat măsuri, analiștii sunt pesimiști cu privire la implementarea lor rapidă și eficientă.
„Suntem încă în zona măsurilor de austeritate și în această cheie trebuie să privim toate aceste măsuri pe care autoritățile le iau”, a concluzionat Negrescu.
Ce urmează pentru buget
După aprobarea în Guvern, proiectul de buget va ajunge pe masa Parlamentului. Acolo vor urma dezbateri aprinse în comisiile de specialitate și în plen. Este posibil ca alocările finale să sufere modificări în urma negocierilor politice. Bătălia se va da între argumentele privind necesitatea stringentă de a finanța sistemul de sănătate și cele care invocă securitatea națională și obligația de a reduce deficitul bugetar. Votul final va arăta care dintre aceste priorități va cântări mai greu în balanța puterii.
