Bulgarii își aleg președintele după atacurile din Marea Neagră. Iliana Iotova conduce în sondaje

Atacurile cu drone au vizat nave aflate în apropierea coastelor României și Bulgariei. Incidentele din zonele economice exclusive ale celor două state amenință o rută maritimă importantă și au adus securitatea regională în centrul dezbaterii electorale.

Atacurile asupra navelor au provocat victime

La 22 octombrie, Află Știrile relata că, în săptămânile precedente, fuseseră lovite patru nave, dintre care două se scufundaseră, iar 21 de marinari erau considerați dispăruți.

Bilanțul publicat de Stiripesurse pe 24 octombrie diferă și privește întreaga lună: cel puțin șapte nave comerciale vizate, trei persoane decedate și minimum 28 date dispărute. Incidentele au alimentat temerile privind extinderea războiului către alte țări din regiune.

Guvernul bulgar susține că atacurile favorizează interesele Rusiei. Premierul Roumen Radev a convocat ambasadoarea rusă la Sofia pe 13 octombrie.

Sondajele o plasează pe Iotova înaintea rivalilor

În primul tur participă 27 de perechi de candidați la președinție și vicepreședinție. Aproape jumătate își exprimă deschis susținerea pentru Kremlin.

Cele patru sondaje apărute începând de miercuri indică următoarele intervale ale intenției de vot:

Iliana Iotova, care a împlinit 62 de ani sâmbătă: 41,1%-47,3%.

Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar și fost viceguvernator al băncii naționale, susținut de opoziția prooccidentală: 27,8%-30,6%.

Kostadin Kostadinov, liderul formațiunii proruse de extremă dreaptă Vazrazhdane, adică Renaștere: 10,2%-12,8%, pe poziția a treia.

În sondajul Market Links din 13-19 octombrie, primii doi candidați ating limita superioară a intervalelor prezentate. La cercetare au participat 1.006 cetățeni bulgari, iar marja de eroare este de trei puncte procentuale.

Analiștii estimează că niciun candidat nu va întruni condițiile pentru o victorie din primul tur. Participarea este anticipată sub 40%, față de pragul necesar de peste 50% dintre cei 6,6 milioane de alegători înscriși. Candidatul câștigător trebuie să obțină și majoritatea voturilor.

Observatorii îi atribuie lui Giurov cele mai mari șanse de a o învinge pe actuala președintă într-o confruntare în turul secund.

Ajutorul pentru Ucraina îi desparte pe principalii candidați

Iotova susține negocieri între Moscova și Kiev și se opune continuării sprijinului militar pentru Ucraina. Ea nu contestă apartenența Bulgariei la UE, Uniunea Europeană, și la NATO.

La un miting electoral, președinta în exercițiu Iliana Iotova s-a referit la alianța statelor europene care sprijină Kievul: „Nu avem nevoie de o Coaliție a bunăvoinței pentru Ucraina, ci de o Coaliție pentru pace în Ucraina”.

Despre securitatea regională, ea a mai declarat: „Vrem ca Marea Neagră să devină o zonă militară închisă? Nu vom accepta categoric o astfel de decizie. Nu voi accepta această atitudine belicoasă”.

Iotova și-a lansat campania la Biserica de Aur, în Veliki Preslav, oraș care a fost capitala Primului Imperiu Bulgar. A invocat patriotismul și unitatea națională și a promis să fie o președintă a păcii, să combată sărăcia și să urmărească încheierea războiului.

La ultimul său miting electoral, desfășurat miercuri la Plovdiv, fostul premier interimar Andrei Giurov a declarat că dorește ca Bulgaria să fie: „un aliat de încredere în cadrul NATO, care își apără interesele printr-o pregătire solidă, o diplomație puternică și poziții clare”. Economistul, care a condus guvernul în primele luni din 2026, critică politica externă promovată de Radev.

Economistul Andrei Gyurov, principalul rival al Ilianei Iotova, a fost viceguvernator al băncii centrale și premier interimar; în primele luni din 2026, el s-a aflat la conducerea țării. În sondajul Market Links realizat între 13 și 19 octombrie, Iotova obține 47,3% din intențiile de vot, iar Gyurov 30,6%.

Politologul Parvan Simeonov descrie, în evaluarea scrutinului, una dintre viziunile aflate în competiție ca fiind: „conservatoare, populară și orientată spre Est”. Cealaltă, în aprecierea sa, este occidentală, elitistă și liberală.

Bulgaria este membră NATO din 2004 și a Uniunii Europene din 2007. Orientarea occidentală este susținută de majoritatea partidelor parlamentare, dar legăturile istorice și culturale cu Rusia continuă să divizeze societatea.

Radev afirmă că țara își va menține direcția europeană, dar cere relații mai bune cu Moscova și eliminarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Analiștii se așteaptă ca Iotova să îi continue politica.

Premierul a oprit transferurile către Ucraina din stocurile militare bulgare, în timp ce producătorii de armament continuă să aprovizioneze Kievul. Iotova a inaugurat recent o unitate Arsenal la Kazanlak, compania fiind cel mai mare producător de arme din Bulgaria.

O victorie a Iotovei ar întări poziția premierului

Fostă jurnalistă și personalitate a Partidului Socialist, Iotova a fost membră a Parlamentului European. A câștigat vicepreședinția alături de Radev în 2016 și în 2021.

În ianuarie, ea i-a preluat funcția după demisia lui pentru a participa la alegerile parlamentare. Formațiunea sa de centru-stânga, Bulgaria Progresistă, a câștigat detașat scrutinul din aprilie.

Iotova candidează ca independentă, sprijinită atât de partidul premierului, cât și de socialiști. Victoria sa ar păstra președinția de partea majorității guvernamentale și ar consolida poziția lui Radev, o situație care s-ar abate de la practica politică postcomunistă a țării.

Ar deveni, totodată, prima femeie aleasă prin vot universal la conducerea statului bulgar, care are 6,4 milioane de locuitori.

Președintele poate respinge legi și conduce forțele armate

Președintele Bulgariei are un rol predominant reprezentativ, fără atribuții executive, într-un sistem în care principalele hotărâri politice necesită aprobarea Parlamentului. Mandatul obținut prin vot direct durează cinci ani, iar limita este de două mandate.

Șeful statului păstrează însă atribuții în apărare, legislație și diplomație:

• Este comandantul forțelor armate.
• Poate utiliza dreptul de veto, adică poate respinge legi.
• Semnează tratate internaționale.
• Numește ambasadori.

Secțiile s-au deschis duminică la ora locală 07:00 și se închid la 20:00. Dacă este necesară o nouă confruntare electorală, turul al doilea este programat pentru 1 noiembrie.