Fostul candidat la prezidențiale este acuzat că a promovat ideologia legionară și cultul criminalilor de război în cinci situații diferite. Instanța i-a impus restricții care îi interzic să părăsească țara sau să posteze mesaje extremiste.
Marți, într-o sală de tribunal din București, începe o nouă etapă în procesul lui Călin Georgescu. Acuzat că a promovat idei fasciste și legionare, acesta, susținut anterior de grupuri ultranaționaliste, se confruntă cu acuzații care i-ar putea schimba radical parcursul. Cum a ajuns, însă, un fost candidat la președinție să fie pus sub acuzare pentru astfel de fapte?
Care sunt acuzațiile aduse lui Georgescu
Potrivit rechizitoriului Parchetului General, citat de G4 Media, Georgescu este acuzat că a promovat public persoane responsabile de crime de război și genocid. În dosar sunt menționate cinci fapte distincte, printre care mesaje ce glorificau mișcarea legionară și răspândeau idei rasiste.
Legea 217/2015, folosită în acest proces, interzice negarea Holocaustului și promovarea simbolurilor fasciste. Această lege le-a permis procurorilor să îl trimită în judecată pe Georgescu. Dar ce probe au adunat anchetatorii?
Surse apropiate anchetei spun că inculpatul a distribuit conținut online în care liderii legionari erau prezentati drept „eroi neînțeleși”. Într-una dintre postări, crimele de război erau comparate cu „acte de sacrificiu național”.
Măsuri restrictive și supraveghere judiciară
Din vara anului 2023, Georgescu se află sub control judiciar. Instanța a decis pe 21 octombrie prelungirea acestei măsuri. Ce presupune, însă, acest control?
Interdicții esențiale
Acuzatul nu are voie să părăsească România fără acordul autorităților. De asemenea, nu poate posta pe rețelele sociale sau în spațiul public mesaje cu caracter extremist. Autoritățile îi monitorizează activitatea online pentru a preveni orice încălcare.
Măsurile au fost impuse după ce procurorii l-au descris ca fiind „un promotor activ” al ideologiei legionare. Este pentru prima dată când această lege este aplicată la un astfel de nivel.
Context politic și reacții
Georgescu a atras atenția publicului în 2020, când a fost susținut de grupuri ultranaționaliste la alegerile pentru Primăria Capitalei. Cum reacționează acești susținători acum?
Surse din mediul politic apropiate acestor grupuri susțin că „dosarul este un atac la adresa libertății de exprimare”. Pe de altă parte, specialiștii în drept constituțional au o altă părere. „Legea combate extremismul, nu opiniile politice”, spune un profesor de drept penal.
În același timp, organizațiile care monitorizează fenomenul extremist susțin că mesajele lui Georgescu au fost distribuite masiv în cercuri neonaziste. Un raport al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului arată că aproximativ 15% din mesajele legionare online din 2023 erau legate de acest caz.
Ce urmează în procesul lui Georgescu
După audierea părților de marți, instanța va stabili următorul termen de judecată. Procesul ar putea deveni un precedent important pentru aplicarea legii împotriva negării Holocaustului și promovării simbolurilor fasciste.
Avocatul lui Georgescu a anunțat că va contesta acuzațiile, invocând „lipsa de claritate a legii”. În schimb, procurorii spun că au adunat peste 50 de pagini de probe. Printre acestea se află capturi de ecran de pe forumuri și analize ale discursurilor sale.
Indiferent de decizia finală, cazul a stârnit deja multe discuții publice. În fața Curții de Apel București, susținătorii și contestatarii lui Georgescu au protestat la ultimele termene. Este clar că justiția românească este pusă la încercare într-un context sensibil, marcat de reapariția discursului extremist.
Cazul lui Călin Georgescu rămâne sub atenția publicului, iar deciziile instanței ar putea influența modul în care România va răspunde pe viitor la promovarea ideologiilor extremiste. Următorul termen de judecată va aduce, probabil, noi detalii și reacții din partea tuturor celor implicați.
Sursa: financiarul.ro
