După 16 ani de guvernare, Viktor Orban a ieșit din scenă, lăsând vacant titlul de „perturbator-șef” al Uniunii Europene. Înfrângerea sa zdrobitoare la alegerile de duminică, 12 aprilie 2026, în fața lui Peter Magyar, deschide o nouă eră, dar nu neapărat una mai liniștită pentru Bruxelles, care se bazează pe unitate pentru a aproba sancțiuni și bugete.
Modelul Orban, prăbușit la vot
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a profitat imediat de înfrângerea lui Orban, sugerând modificarea regulilor de vot pentru a evita viitoare blocaje. Ani la rând, premierul maghiar a folosit dreptul de veto pentru a bloca inițiative cheie, în special cele legate de sprijinul pentru Ucraina. Noul lider de la Budapesta, Peter Magyar, a semnalat deja o abordare mai colaborativă.
Unii oficiali europeni răsuflă ușurați, cel puțin la prima vedere. „Impresia mea este că modelul de business politic de a fi un perturbator sistemic și structural s-a prăbușit odată cu eșecul electoral sever al Fidesz [partidul lui Orban]», a declarat un diplomat european sub protecția anonimatului.
Dar plecarea lui Orban nu înseamnă că problemele au dispărut. Consiliul European include în continuare o mână de aliați ai săi și câțiva potențiali noi obstructori gata să preia ștafeta.
Robert Fico, moștenitorul natural?
Premierul Slovaciei, Robert Fico, a fost adesea partenerul fidel al lui Orban în exercițiile de veto. S-a alăturat liderului pro-rus în blocarea sancțiunilor împotriva Moscovei și a cerut o derogare de la împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Acum, cu Orban plecat, Fico rămâne poate ultimul prieten al Kremlinului în Uniune.
„Sunt interesat să fiu un actor constructiv în Uniunea Europeană, dar nu în detrimentul Republicii Slovace”, declara Fico vara trecută. E drept că liderul slovac a avertizat luna trecută că ar putea bloca tranșa de 90 de miliarde de euro pentru Kiev în locul lui Orban. Întrebarea este dacă își va duce amenințarea la îndeplinire sau va da înapoi, așa cum a mai făcut-o în trecut. Un diplomat UE rămâne sceptic: „Cred că ei [Fico și ceilalți lideri] sunt foarte conștienți de riscurile și consecințele alegerii unui drum similar cu al lui [Orban]”.
Trump-ul ceh și pragmatismul italian
Un alt nume pe listă este Andrej Babis, premierul Cehiei. Supranumit „Trump-ul ceh”, acest miliardar de 71 de ani guvernează într-o coaliție cu extrema dreaptă și a arătat deja tendințe similare cu Orban, fiind singurul lider, alături de Orban și Fico, care a cerut o derogare de la împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Lucrurile stau puțin diferit cu Giorgia Meloni. Lidera italiană a mers pe o linie fină, echilibrând politica sa naționalistă cu o poziție pro-UE în afacerile internaționale. Un diplomat european a spus că Meloni s-a dovedit a fi „o specie total diferită” de politician față de Orban. Numai că altul a avertizat că provine din aceeași familie politică și nu trebuie subestimată. „La ultimul Consiliu European, singura persoană care a fost de acord cu Orban a fost Meloni”, a spus al doilea diplomat, adăugând că lidera italiană a mărturisit că înțelege poziția lui Orbán. V-ați gândit vreodată la asta?
Jucători din Balcani cu potențial de blocaj
În Slovenia, fostul premier Janez Janša, un populist de dreapta cunoscut drept „mini-Trump”, s-a clasat pe locul al doilea la alegerile de luna trecută. Revenirea sa la putere ar întări clubul populist din UE, deși, spre deosebire de Orban sau Fico, Janša a susținut aderarea Ucrainei la UE și chiar a vizitat Kievul în 2022.
O adevărată cotitură ar putea veni însă din Bulgaria. Fostul președinte Rumen Radev a demisionat pentru a înființa un nou partid și, potrivit sondajelor, se îndreaptă spre o victorie clară. Iar asta ar putea fi o problemă pentru Ucraina. În 2025, Radev a declarat că Ucraina este „condamnată” în războiul său și că „furnizarea de mai multe arme” nu este soluția, acuzând liderii europeni că au încurajat o contraofensivă ce a dus la „sute de mii de victime”.
Simpatiile sale pro-Kremlin i-au adus o mustrare directă din partea lui Volodimir Zelenski în timpul unei confruntări televizate la Sofia, în 2023. Atunci, președintele ucrainean l-a întrebat tăios: „Ai spune: Putin, te rog, cucerește teritoriul bulgar?”. Radev, vizibil agitat, s-a străduit să găsească un răspuns.
