Ce doreşte Frans Timmermans de la România

„Trebuie să fiu brutal de sincer: cărbunele nu are niciun viitor. De ce industria europeană de cărbune are probleme? Din cauze pur economice, pentru că nu mai există cerere pentru cărbune. Se scufundă. S-au dat subvenţii de miliarde şi miliarde care ar fi putut fi folosite mai bine pentru a crea un viitor pentru oamenii care lucrează azi în industria minieră. Dacă adăugăm la asta şi amprenta de carbon a cărbunelui, trebuie să fim sinceri să spunem că nu există un viitor al cărbunelui”, a arătat oficialul european.

Însă, există un viitor pentru oamenii care lucrează acum, în această industrie, a continuat el.

„Trebuie să spunem clar acest lucru şi să mobilizăm mecanismul de tranziţie justă pentru a fi siguri că regiunile miniere se redefinesc, că vor exista noi posibilităţi acolo”, a precizat Timmermans.

„Sper că România va veni în curând cu un plan de renunţare totală la cărbune şi modul cum să facă asta şi vă asigur că noi, la Comisia Europeană, vom fi de partea României pentru a putea face ca acest lucru să se întâmple”, a completat Timmermans.

În contextul actual al energiilor, în unele state membre, printre care şi România, să treci de la situaţia actuală, când cărbunele şi lemnul predomină ca resurse de producere a energiei, la o situaţie bazată pe surse regenerabile, este nevoie de gaze naturale ca resursă de tranziţie.

„Dar este vorba doar de o tranziţie, nu de o situaţie definitivă. Deci cum puteţi face ca infrastructura de gaze să fie potrivită şi pentru perioada de după? Prin orientarea către alte surse, precum hidrogenul, care poate folosi infrastructura de gaze existentă şi modificată. Hidrogenul este energia viitorului, inclusiv pentru România”, a arătat Timmermans.

Totodată, acesta a recomandat României să utilizeze Fondul de Recuperare pentru a investi masiv în energia regenerabilă.

„Oricum, România are o capacitate foarte mare de energie eoliană terestră şi un mare potenţial eolian offshore, la fel şi în energia solară. Cred că este foarte important să investiţi în aceste direcţii. Iar gazul să fie de tranziţie, nu o situaţie permanentă”, a subliniat vicepreşedintele Comisiei Europene.

Iar când a fost întrebat, modelul cărei ţări ar putea să-l urmeze România în privinţa renunţării la cărbune, el a indicat Grecia.

„Grecia s-a mişcat cel mai repede. Are mine de lignit şi va renunţa la ele în următorii ani, deci foarte repede. Noi vom fi alături de Grecia, care va investi în regenerabile. La fel, Germania are un plan bun de renunţare la cărbune, cel mai târziu în 2038. Aş sugera oficialilor români să se uite pe acordurile agreate în Germania, pentru că nu implică doar autorităţile publice şi industria cărbunelui, ci şi asociaţiile comerciale şi alţi jucători, autorităţi locale, pentru a crea un plan realistic de renunţare la cărbune, cu planuri sociale pentru companii şi cu planuri de reprofilare a regiunilor”, a precizat oficialul european, la conferinţa ZF Power Summit.