Ce înseamnă vortexul polar pentru România și de ce o prognoză de iarnă blândă nu exclude episoadele de ger

„Dacă avem un episod rece, avem, pentru că există o circulație atmosferică în sectorul atlantic-european, în atmosfera mai joasă, nu în stratosferă, care ghidează aerul mai rece pe această zonă în care se află și țara noastră”, a declarat Roxana Bojariu, climatolog.

Pentru interpretarea estimărilor, contează diferența dintre media unui sezon și vremea din câteva zile, potrivit Digi24.

Prognoza sezonieră indică tendința, nu temperatura fiecărei zile

Abaterile arată cât de caldă, rece, umedă sau uscată ar putea fi perioada analizată față de valorile de referință. Pentru România, o asemenea estimare nu stabilește zilele în care ar putea ninge sau în care temperaturile ar putea coborî puternic.

La citirea unei estimări contează intervalul și regiunea vizate:

• O estimare pentru prima parte a iernii nu descrie automat întregul sezon.
• O tendință pentru mare parte din Europa nu stabilește aceeași evoluție în fiecare zonă a României.

Aerul rece ajunge în România prin circulația din atmosfera joasă

Climatologul Roxana Bojariu distinge această circulație de cea din troposferă, stratul inferior al atmosferei în care se produc fenomenele meteorologice care influențează direct vremea de la sol.

Legătura dintre cele două niveluri ale atmosferei depinde de îndeplinirea unor condiții de dinamică atmosferică. Vortexul stratosferic începe să se formeze toamna, dar condițiile pentru cuplarea cu troposfera apar în toamna târzie și iarna.

„Atunci când avem condiții și condițiile sunt îndeplinite, mai ales iarna, se poate întâmpla ca vortexul stratosferic polar să se cupleze cu vortexul troposferic polar și, dacă cel stratosferic ajunge să fie perturbat, această perturbație să se propage la suprafață și să favorizeze episoade cu iarnă mai severă în unele regiuni și cu temperaturi mai ridicate decât în mod normal iarna în regiuni învecinate”, a explicat climatologul.

Poziția blocajului atmosferic decide unde pătrunde frigul

Perturbarea transmisă din stratosferă poate favoriza un blocaj atmosferic, adică o modificare a circulației obișnuite a maselor de aer. Un asemenea blocaj poate permite pătrunderea aerului rece dinspre nord, în funcție de poziția sa.

„Depinde unde se așază axa blocajului atmosferic”, a precizat Bojariu.

Durata frigului este legată de persistența acestui mecanism: „Dar e vorba de episoade, nu de perioade continue. E vorba de episoade cât durează blocajul atmosferic, care în timp este erodat totuși de circulația dinspre vest spre est”, a adăugat ea.

El Niño poate interveni indirect în această succesiune. Roxana Bojariu explică faptul că influența fenomenului asupra Europei se manifestă mai ales iarna. În partea a doua a sezonului poate crește probabilitatea perturbării vortexului stratosferic, cu efecte care să se transmită spre suprafață și să favorizeze condiții mai severe.

Estimările favorizează un început de iarnă mai blând

Pentru prima parte a sezonului, Roxana Bojariu invocă estimările Centrului European de Prognoză pe Medie Durată: „Centrul European de Prognoză pe Medie Durată ne sugerează că prima parte a iernii ar putea fi mai blândă în mare parte din Europa și cu precipitații, inclusiv în Europa Centrală, mai multe decât în mod obișnuit”.

Climatologul menționează și posibilitatea unor cantități de precipitații peste nivelul obișnuit în toamnă. Ea consideră această perspectivă favorabilă pentru zonele afectate de seceta hidrologică, prezentă pe aproape întreg continentul, inclusiv în bazinul Dunării.

Seceta hidrologică privește deficitul de apă din râuri și din celelalte rezerve de apă. Cantitatea precipitațiilor contează separat de evoluția temperaturilor: estimarea unei perioade mai blânde poate fi însoțită de cea a unei perioade mai umede.

Căldura din octombrie are alte mecanisme atmosferice

Eventualele temperaturi neobișnuit de ridicate din octombrie sunt determinate de circulația din troposferă, de centrii de presiune și de curentul jet, o bandă de vânturi puternice la altitudine. Roxana Bojariu explică faptul că, în această etapă de formare, vortexul stratosferic nu îndeplinește condițiile necesare pentru cuplarea cu troposfera.

Valurile de căldură pot apărea și toamna, deși sunt mult mai rare în octombrie. Climatologul amintește că, în urmă cu câțiva ani, România a înregistrat peste 35 de grade timp de câteva zile în a doua parte a lunii octombrie.

Pe fondul încălzirii globale, asemenea episoade ar putea deveni mai frecvente, avertizează Roxana Bojariu. În privința lunilor următoare, ea subliniază că este încă prea devreme pentru o concluzie fermă și că trebuie urmărit dacă evoluția vremii confirmă estimările modelelor.