O sumă totală de 1,73 miliarde de dolari, din finanțări provenite de la agenții internaționale și din India, va fi contractată de guvernul din Sri Lanka pentru a ajuta țara cu un PIB de sub 100 de miliarde de dolari să gestioneze impactul financiar al creșterii vertiginoase a prețurilor importurilor de energie, cauzată de criza din Orientul Mijlociu.
Cifrele vorbesc de la sine.
Nota de plata uriasa pentru criza globala
Așa cum semnalează Hotnews într-o analiză publicată recent, statul insular așteaptă injecții masive de capital pentru a supraviețui acestui șoc economic. Aproximativ 700 de milioane de dolari sunt așteptate la sfârșitul lunii mai dintr-un program de 2,9 miliarde de dolari al Fondului Monetar Internațional (FMI). Acest program a sprijinit Sri Lanka în perioada în care se redresa după o criză financiară severă (declanșată de un deficit de rezerve valutare în 2022).
Iar fondurile nu se opresc aici. Anil Jayantha Fernando, ministru adjunct al finanțelor și planificării, a explicat că fonduri suplimentare de aproximativ 480 de milioane de dolari de la Banca Asiatică de Dezvoltare (ADB) și 100 de milioane de dolari de la Banca Mondială, precum și 450 de milioane de dolari din India sunt așteptate să sprijine rezervele țării.
Tot el a precizat că în prezent, datorită mecanismului de consolidare a rezervelor, este puțin probabil ca situația să ducă la o criză a balanței de plăți. Oficialul a recunoscut însă că acumularea rezervelor va fi afectată și că va exista o scădere, dar că aceasta poate fi gestionată.
Cum se simte scumpirea la pompa si la factura
Cum s-a ajuns la această situație limită? Sri Lanka, care își importă integral combustibilul, a majorat prețurile carburanților cu aproximativ 40%, a introdus raționarea și a declarat ziua de miercuri drept zi liberă legală pentru a limita impactul situației din Orientul Mijlociu. Costurile în creștere ale energiei au determinat statul insular să majoreze prețurile la electricitate.
V-ați gândit vreodată la cât de conectate sunt piețele globale? Când Orientul Mijlociu fierbe și țările dependente de importuri recurg la raționalizări extreme, unda de șoc lovește direct și România. Românii simt imediat aceste fluctuații pe piețele internaționale chiar la pompa de benzină din colțul străzii sau când primesc noile oferte pentru factura la curent. Prețurile reacționează instantaneu la tensiunile geopolitice, iar un baril de petrol mai scump la nivel mondial înseamnă automat costuri mai mari de transport și producție pe plan local.
Dar să ne întoarcem la situația din Asia. Este de așteptat ca, mai târziu în această săptămână, să anunțe o nouă creștere de 18% până la 20% a prețurilor. Aceasta este o condiție prealabilă pusă de FMI pentru împrumut. Asta după ce în luna martie Sri Lanka a majorat cu 7,2% tarifele pentru electricitate.
Cautarea disperata a solutiilor externe
Ultimele date ale Băncii Mondiale estimează Produsul Intern Brut al țării la 98,96 miliarde de dolari. Până la urmă, calculele arată clar că suma cu care se va împrumuta din cauza creșterii prețurilor la energie este echivalentă cu 1,73% din PIB.
Și nu trebuie să uităm un detaliu tragic. Statul insular, situat în largul coastei sudice a Indiei, a fost afectat puternic și de un ciclon în luna noiembrie a anului trecut, care a ucis aproximativ 645 de persoane și a provocat pagube estimate la 4 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Băncii Mondiale.
Ministrul Jayantha a precizat că guvernul poartă discuții cu China și Rusia pentru importuri de combustibil, dar că trebuie să stabilească mecanismele de plată, în special în cazul Rusiei. El a adăugat că nu a fost luată încă o decizie de a efectua plăți în yuani, în pofida faptului că Sri Lanka are un swap valutar în yuani în valoare de 1,5 miliarde de dolari, ca parte a rezervelor sale de 7 miliarde de dolari.
Să fim serioși, opțiunile sunt limitate. Anil Jayantha Fernando a spus că, în prezent, efortul principal este asigurarea unei aprovizionări continue cu combustibil, iar modalitatea de plată va depinde de scenariile existente. Oficialul a subliniat ferm că Sri Lanka nu are alte planuri în afară de acest obiectiv și nu dorește să devină parte a planurilor strategice ale altor state, deoarece, fiind o țară mică, nu intenționează să se implice în jocurile geopolitice. O poziție de neutralitate forțată de o realitate economică pe care puțini o pot ignora.
