Programul Rabla, așa cum îl știm de ani de zile, este pe punctul de a se transforma radical sau chiar de a dispărea. Guvernanții iau în calcul o variantă complet nouă, care nu mai seamănă deloc cu tichetele de casare: un program social prin care românii cu venituri mici, aflați în sărăcie energetică, ar putea primi direct o mașină electrică. Decizia finală atârnă însă de bugetul Fondului de Mediu, așteptat luna viitoare. Până atunci, viitorul înnoirii parcului auto național rămâne sub semnul întrebării.
Totul se va lămuri, cel târziu, la jumătatea lunii martie. Acesta este termenul avansat de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, pentru aprobarea bugetului Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), instituția care a finanțat până acum programele Rabla și Casa Verde. „Vom ști foarte clar dacă avem banii necesari și pentru Rabla și pentru alte proiecte”, a declarat recent ministrul. Prioritatea absolută a ministerului în 2026 este finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR, iar soarta celorlalte programe depinde de fondurile care vor rămâne disponibile.
O nouă filosofie: mașini electrice pentru cei vulnerabili
În spatele acestei incertitudini bugetare se conturează însă o schimbare mare de strategie. Chiar dacă nu există o „decizie fermă”, Guvernul lucrează la un mecanism complet diferit, finanțat nu de la bugetul național, ci printr-un nou instrument european: Fondul Social pentru Climă. Anunțul a fost făcut de Tudor Roșca, directorul de cabinet al ministrei Mediului, în cadrul unui eveniment de profil.
Noul program, coordonat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, nu se va mai adresa publicului larg. Ținta sa sunt „persoanele aflate în sărăcie energetică”. Planul, aflat momentan în stadiu de consultare, vizează crearea unui „mecanism real de finanţare prin care persoane care în mod normal nu ar avea acces la o maşină nouă, indiferent cum ar fi ea, să poată să beneficieze şi să aibă direct o maşină electrică”, a explicat Roșca. Practic, statul vrea să ajute exact categoriile care nu și-ar fi permis niciodată o mașină nouă, nici măcar cu ajutorul primelor de casare din vechiul program.
Microbuze școlare electrice pentru mediul rural
Viziunea nu se oprește la autoturismele personale. Fondul Social pentru Climă ar urma să finanțeze și proiecte pentru autoritățile locale (UAT-uri) și persoane juridice. Un exemplu concret oferit de oficialul de la Mediu este achiziția de microbuze electrice școlare pentru mediul rural și periurban. Măsura ar rezolva o problemă acută de mobilitate în aceste zone, unde transportul elevilor este adesea asigurat de operatori privați cu vehicule foarte vechi și poluante.
Această direcție subliniază miza principală a Guvernului: electrificarea transportului ca soluție pentru reducerea poluării. „E foarte clar că pe partea de mediu nu putem să scăpăm de poluare fără să electrificăm”, a subliniat Tudor Roșca.
Miza reală: calitatea aerului din marile orașe
Schimbarea de abordare pentru programul Rabla este direct legată de lupta cu poluarea, o problemă pentru care România se află sub presiunea Comisiei Europene. Traficul auto, în special cel bazat pe motoare diesel, are o contribuție „semnificativă, negativă” la poluarea cu particule fine (PM 2,5) și oxizi de azot, o problemă „extrem de mare și din păcate încă prea puţin cunoscută”, conform oficialilor de la Mediu.
În acest sens, ministerul a pus în transparență publică un Ordin de ministru care va modifica fundamental modul în care se raportează calitatea aerului în București, un prim pas pentru a evita o procedură de infringement. Până acum, se folosea media pe 24 de ore, care dilua episoadele de poluare masivă, cum ar fi cele din orele de vârf. Noua metodologie va impune raportarea mediei orare, mult mai relevantă pentru sănătatea publică. În plus, se va monitoriza oficial și concentrația de particule PM 2,5, emise în special de motoarele cu ardere internă.
Cum stăm cu infrastructura de încărcare?
Orice program de stimulare a mașinilor electrice este inutil fără o rețea de încărcare adecvată. Reprezentanții Ministerului Mediului dau asigurări că se lucrează la dezvoltarea acesteia. Două programe naționale derulate prin Administrația Fondului pentru Mediu sunt în curs de finalizare.
„A fost un program prin care foarte multe localități din mediul rural și-au instalat stații de putere medie, de doar 50 de kilowați. Mai important de atât, există proiectul prin care sunt montate stații de mică putere în curent alternativ în municipalități, pentru încărcare peste noapte”, a detaliat Tudor Roșca.
Strategia se bazează pe statisticile globale, valabile și în România, care arată că peste 80% din încărcările mașinilor electrice au loc acasă sau la destinație (hotel, restaurant, locul de muncă), unde vehiculul staționează pentru mai multe ore. Așa că dezvoltarea rețelei de stații de putere mică și medie în zonele rezidențiale și rurale este considerată esențială pentru a susține tranziția către electromobilitate.
Deci, luna martie va aduce clarificări decisive. Fie Ministerul Mediului va găsi resurse în bugetul AFM pentru a continua o formă a programului Rabla, fie România va păși într-o nouă etapă, cu un program social axat exclusiv pe mașini electrice pentru categoriile vulnerabile, finanțat din bani europeni. Indiferent de decizie, este clar că modelul clasic, bazat pe vouchere, și-a atins limitele.
