Certificatul energetic: informaţii importante

Documentul prezintă detaliate principalele caracteristici ale construcţiei şi informaţii cu privire la consumurile anuale ale locuinţei pentru alimentarea cu apă caldă de consum, încălzire, iluminat artificial, ventilare şi climatizare.

În ce situaţii este necesar certificatul energetic

Potrivit Legii 159/2013 pentru modificarea şi completarea Legii 372/2005, documentul are caracter obligatoriu la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare sau închiriere, întrucât actele încheiate în lipsa lui sunt supuse nulităţii şi pot fi anulate de instanţă, putând fi atacate fie de părţile care au încheiat contractul, fie de terţi.

Prin urmare, obţinerea unui certificat energetic este obligatorie pentru cei care deţin o clădire sau unitate de clădire pe care vor să o închirieze sau să o vândă.

De asemenea, actul este necesar şi la recepţia finală a unei clădiri noi.

Dincolo de aceste cazuri, obligativitatea afişării la loc vizibil a certificatului energetic apare şi în alte situaţii:  instituţii de învăţământ, policlinici şi spitale, hoteluri şi restaurante, clădiri pentru comerţ şi alte clădiri vizitate frecvent de public.

Clădiri care nu au nevoie de un certificat energetic

Există însă şi clădiri pentru care nu este necesară obţinerea unui certificat de performanţă energetică:

• Clădiri protejate sau din zone protejate;
• Clădiri cu valoare istorică sau arhitecturală deosebită;
• Lăcaşuri de cult;
• Clădiri provizorii, utilizate mai puţin de 2 ani;
• Ateliere şi clădiri nerezidenţiale din sectorul agricol, care nu au consum mare de energie;
• Clădiri independente cu suprafaţa utilă mai mică de 50 m²;
• Clădiri rezidenţiale care se folosesc mai puţin de 4 luni pe an.

Cum se obţine un certificat energetic

Certificatul energetic se eliberează de un auditor energetic atestat. Acesta foloseşte o metodă specifică de calcul, în urma căruia include clădirea sau unitatea de clădire într-o clasă energetică şi îi oferă o notă energetică.

Clasa energetică este notată cu litere de la A la G, iar sistemul de notare funcţionează ca şi în cazul electrocasnicelor: clasa A cuprinde imobilele eficiente din punct de vedere energetic, iar clasă G imobilele mai puţin eficiente.

În calculul sau, auditorul energetic va avea nevoie de o serie de informaţii şi documente de la solicitant. De asemenea, acesta va trebui să evalueze situaţia reală a imobilului aşa că se va deplasa pentru o vizită, la o data fixată de comun acord cu solicitantul.

Documente şi informaţii necesare:

• Planul arhitectural al clădirii sau unităţii de clădire;
• Planurile nivelurilor şi planurile de situaţie;
• Poziţionarea cardinală şi etajul (în cazul apartamentelor şi garsonierelor);
• Anul de construcţie al imobilului, aproximativ;
• Adresa şi numele proprietarului;
• Înălţimea liberă din încăperi;
• Dimensiunea camerelor şi a ferestrelor;
• Starea faţadei;
• Starea balcoanelor (închise/deschise);
• Prezența subsolului;
• Structura pereţilor exteriori;
• Informaţii cu privire la centrală şi tipul caloriferelor;
• Apometre şi repartitoare;
• Numărul punctelor de apă;
• Tipul de tâmplărie.

Costul eliberării certificatului energetic depinde de complexitatea lucrării şi va fi comunicat de către auditorul energetic.