Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis joi că abordarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind aplicarea retroactivă a deciziilor legate de prescripție încalcă dreptul european. Vorbim despre o hotărâre care lovește direct în inima sistemului judiciar românesc, unde mii de dosare penale s-au închis definitiv în ultimii ani.
Bătălia juridică și miza banilor
Dar haideți să vedem de unde a plecat totul. Sesizarea oficială a pornit de la un dosar de evaziune fiscală instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea. Un om de afaceri trimis în judecată pentru un prejudiciu adus bugetului de stat de aproape 100.000 de euro a scăpat de acuzații exact pe motiv că a intervenit prescripția. Procurorii au contestat decizia, iar completul instanței supreme a admis sesizarea CJUE.
V-ați gândit vreodată câți bani pierde statul din aceste anulări pe bandă rulantă? Direcția Națională Anticorupție (DNA) a calculat că valoarea totală a prejudiciilor din dosarele închise pe prescripție se ridică la 896.312.705 de lei. Adică aproape 200 de milioane de euro evaporați.
Cifrele vorbesc de la sine.
Așa cum arată datele agregate într-o analiză publicată recent de Hotnews, portalul de jurisprudență Rejust a înregistrat din 2022 și până în 2025 nu mai puțin de 10.579 de soluții de încetare a procesului penal. În 7.124 de dosare a fost invocată direct prescripția faptelor.
Explicațiile clare ale Curții Europene de Justiție
Magistrații europeni explică pe larg de ce aplicarea legii în România a fost greșită. CJUE a transmis printr-un comunicat oficial contextul acestei decizii (dosarul cunoscut sub numele de Lin II vizează exact conflictul dintre instanțele românești și normele europene).
„Hotărârea Lin din 24 iulie 2023 se referea la mai mulți cetățeni români condamnați la pedepse cu închisoarea pentru evaziune fiscală. Aceștia contestaseră condamnarea lor susținând că, în temeiul standardului național de protecție referitor la aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile (lex mitior), răspunderea lor penală era prescrisă. Acești cetățeni români se bazau, pe de o parte, pe două decizii ale Curții Constituționale a României pronunțate în anii 2018 și 2022. Aceste decizii invalidaseră o dispoziție națională care reglementa cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală, astfel încât, pe o perioadă de aproape patru ani, dreptul român nu prevăzuse nicio cauză de întrerupere a acestui termen”, a transmis instituția într-un comunicat.
Și lucrurile nu se opresc aici. Curtea a amintit propria decizie de acum trei ani, când a precizat clar că „statele trebuie să se asigure că normele privind prescripția prevăzute de dreptul național permit o represiune efectivă a infracțiunilor legate de fraudele care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, în scopul de a evita un risc sistemic de impunitate a unor astfel de infracțiuni”.
Numai că instanțele românești au mers pe altă cale. „În urma Hotărârii Lin, ÎCCJ a statuat însă, în anul 2024, că instanțele române nu pot lăsa neaplicată decizia sa din anul 2022 fără a aduce atingere principiilor legalității în materie penală și interdicției lex tertia. În Hotărârea Lin II pronunțată astăzi, Curtea constată în esență că această abordare a ÎCCJ nu este conformă cu dreptul Uniunii”, a explicat CJUE.
Instanța europeană a definitivat și pragul pentru ceea ce înseamnă infracțiune majoră: „Atunci când nicio dispoziție națională nu stabilește pragul de la care o fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii trebuie considerată „gravă”, frauda trebuie calificată în mod automat drept „gravă”, în sensul Convenției PIF9, din momentul în care valoarea sa totală este mai mare de 50 000 de euro, independent de aspectul dacă prejudiciul suferit efectiv de bugetul Uniunii este inferior sau nu acestui prag”.
În privința previzibilității legii, europenii sunt categorici. „Interdicția impusă prin această hotărâre instanțelor române de a aplica decizia din anul 2022 a ÎCCJ se înscrie în continuarea unei jurisprudențe consolidate a Curții și prezenta astfel un caracter previzibil. În plus, Curtea insistă asupra faptului că în Hotărârea Lin a constatat ea însăși că această decizie din anul 2022 genera un risc sistemic de impunitate pentru fraudele grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Nu poate fi identificată nicio incertitudine în materie, instanțele române fiind obligate să considere, în conformitate cu Hotărârea Lin, că un asemenea risc este stabilit”, se mai arată în document.
Reacția Înaltei Curți și impactul real
Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, nu a lăsat decizia fără răspuns. Instanța supremă a transmis la scurt timp că „a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european”.
Până la urmă, judecătorii români susțin că au respectat drepturile fundamentale ale omului. Instituția a menționat că „a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european în ansamblul său, valorificând în mod armonizat atât dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cât și standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”.
ICCJ susține că a interpretat Carta drepturilor fundamentale în lumina Convenției Europene, „tocmai pentru că acesta reprezintă standardul minim de protecție impus de însuși dreptul Uniunii”.
„Într-o Europă a dreptului, loialitatea unei instanțe supreme nu se măsoară prin fidelitatea față de o anumită soluție, ci prin consecvența cu care aplică principiile comune care fundamentează ordinea juridică europeană. Aceste principii presupun respectul pentru jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și pentru valorile constituționale naționale, interpretate într-un dialog judiciar permanent și în spiritul protecției efective a drepturilor fundamentale. Înalta Curte își va exercita această misiune cu aceeași responsabilitate și echilibru, având ca unic reper aplicarea corectă a dreptului și protejarea drepturilor fundamentale”, a transmis instanța supremă.
Iar decizia CJUE pronunțată joi nu afectează în niciun fel deciziile de prescriere date deja până în acest moment în instanțele din România.
