România primește un cartonaș roșu de la Bruxelles pe tema educației și a protecției sociale. Raportul de țară al Comisiei Europene arată cifre extrem de dure pentru Guvernul României. Doar 31% dintre copiii cu dizabilități sunt integrați în școlile de masă.
Cifrele vorbesc de la sine.
Cifrele abandonului școlar și problema segregării
Părinți, v-ați gândit vreodată cum arată sistemul pentru un copil cu nevoi speciale? Practic, șapte din zece copii cu dizabilități nu ajung în învățământul de masă. Echitatea în educație este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Doar 3,7% dintre elevii dezavantajați obțin rezultate bune la competențele de bază. Media UE este de 16,3%, în timp ce 38,7% dintre colegii lor avantajați reușesc acest lucru.
Iar nivelul de educație al părinților dictează viitorul copilului. Doar 4% dintre persoanele cu vârste între 25 și 64 de ani, ai căror părinți nu au finalizat învățământul secundar superior, reușesc să atingă niveluri superioare de educație.
Raportul oficial notează clar: „disparitățile socio-economice, inclusiv nivelul de educație al părinților, precum și segregarea școlară a romilor și incluziunea limitată a copiilor cu dizabilități agravează și mai mult inechitățile și dezavantajele educaționale.”
Documentul european trage un semnal de alarmă masiv. „Astfel, segregarea școlară rămâne o problemă critică, 43% dintre elevii romi învățând în școli segregate, doar 31% dintre copiii cu dizabilități fiind înscriși în școli de masă. Această situație accentuează marginalizarea și dezavantajele educaționale”, arată experții.
Profesori nepregătiți și diferențe uriașe între sate și orașe
Așa cum arată datele dintr-o analiză publicată recent de Adevarul, sistemul suferă grav și la catedră. Bruxelles-ul subliniază că „puțini profesori sunt pregătiți să lucreze cu copii cu dizabilități și/sau cu cerințe educaționale speciale.”
Satisfacția față de formarea pedagogică a profesorilor s-a prăbușit de la 87% în 2018 la 69%. Doar 23,6% dintre profesorii debutanți au avut un mentor desemnat în 2024. Mai mult, doar 59,8% dintre dascăli consideră că programele recente de formare continuă i-au ajutat real la clasă.
Și lucrurile nu se opresc aici. Tinerii cu dizabilități sunt împinși cel mai repede în afara sistemului. „În 2024, părăsirea timpurie a școlii a afectat 61,6% dintre tinerii cu dizabilități, în timp ce media la nivelul UE este de 24,6%”, subliniază documentul.
La nivel general, ponderea tinerilor între 18 și 24 de ani care au părăsit educația a crescut la 16,8%, scăzând ușor la 15,5% în 2025. Asta în timp ce media europeană a coborât de la 10% la 9,1%.
Până la urmă, ruptura dintre sat și oraș este evidentă. Abandonul rural este de 23,7%, față de doar 4,6% în orașele mari și 16,3% în orașele mici și suburbii. Guvernul a lansat Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, care sprijină 2.300 de școli. Deși 45% dintre școlile din primul val raportează rezultate mai bune, Comisia Europeană critică lipsa de viziune pe termen lung.
„totusi în condițiile în care numărul copiilor aflați în afara școlii este în creștere, iar măsurile de tip «A doua șansă» au rezultate limitate, măsurile țintite de identificare, atragere și reintegrare în educație rămân insuficiente.”
Sărăcia cronică dictează piața muncii
Dar ce se întâmplă după terminarea școlii? Rata persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială este de 27,4%. Pentru copii, procentul sare la 32,4%. Impactul transferurilor sociale asupra reducerii sărăciei a fost în 2024 de doar 21,7% (mult sub media UE de 33,2%).
România cheltuiește extrem de puțin pentru protecție socială: 13,6% din PIB în 2023, comparativ cu 19,6% în UE. Ponderea copiilor sub trei ani care primește servicii formale de educație timpurie este de abia 11,1%. Doar doi indicatori arată normal: supra-împovărarea populației de costurile locuinței este de 5%, iar nevoile medicale nesatisfăcute sunt la 2,9%.
Dincolo de cifre, sistemul actual de protecție „continuă să răspundă ineficient riscurilor de sărăcie și excluziune socială”.
Pe piața muncii, decalajul de ocupare pentru persoanele cu dizabilități a crescut cu 0,6 puncte procentuale în 2025, ajungând la 45,4%. Participarea lor la sfârșitul carierei (grupa de vârstă 55-64 de ani) este de doar 24,3%, în timp ce media europeană este de 55,1%.
Comisia a formulat o directivă clară pentru autoritățile de la București: „Să reducă sărăcia și riscurile de excluziune socială prin (…) atenție sporită pentru servicii primare și preventive în sănătate, programe de îngrijire pe termen lung, servicii sociale, educaționale și de angajare, în special pentru grupurile dezavantajate, păstrând în același timp sustenabilitatea fiscală”.
În martie 2024, Indicatorul Social de Referință a fost majorat pentru a reflecta inflația, însă o eventuală suspendare a indexării anuale în 2025 va eroda direct valoarea acestor beneficii sociale pe care se bazează categoriile vulnerabile.
