Coreea de Nord a testat o rachetă despre care susține că are inteligență artificială și poate evita interceptarea
Coreea de Nord a anunțat că a testat sâmbătă, 3 octombrie 2026, o rachetă balistică cu rază intermediară. Lansarea a avut loc dimineața, din zona de coastă Wonsan, în estul țării, potrivit armatei sud-coreene.
Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, susține că arma își poate modifica traiectoria la altitudini joase pentru a evita apărarea antirachetă din Coreea de Sud și Japonia. Ea afirmă că racheta are și capacități de inteligență artificială care ar face interceptarea foarte dificilă, relatează Euronews.
Potrivit acesteia, liderul nord-coreean a supravegheat testul. Kim Yo Jong a descris arma drept strategică, termen care sugerează că ar fi destinată transportării unor focoase nucleare.
Seulul și Tokyo au raportat distanțe diferite
Evaluările sud-coreeană și japoneză diferă în privința distanței parcurse. Cele două armate au transmis următoarele informații despre zbor:
- Armata sud-coreeană a estimat că racheta a parcurs peste 700 de kilometri.
- Ministerul japonez al Apărării a indicat ulterior o distanță de aproximativ 680 de kilometri.
- Armata japoneză a anunțat că racheta a căzut în ape aflate în afara zonei economice exclusive a Japoniei.
Kim Yo Jong a invocat diferența dintre estimările celor doi aliați ai Statelor Unite drept dovadă că aceștia nu au putut urmări racheta în zbor. Armata sud-coreeană acuză frecvent Phenianul că își exagerează capacitățile militare.
„Ori de câte ori am aplicat rachetelor modul de traiectorie ondulatorie, inamicul nu a reușit să urmărească țintele de la primele lor puncte de salt”, a susținut Kim Yo Jong într-o declarație despre test.
„Nu există nicio cale de a evita acest atac”, a adăugat ea.
Armata sud-coreeană a anunțat că și-a ridicat nivelul de supraveghere pentru eventuale noi lansări și că face schimb de informații cu Washingtonul și Tokyo.
Comandamentul american pentru Pacific a transmis, într-o declarație despre lansare, că aceasta: „nu reprezintă o amenințare imediată pentru personalul sau teritoriul american ori pentru aliații noștri.”
Exploziile de la frontieră au amplificat tensiunile
Testul intervine în timpul disputei privind exploziile unor mine din 21 septembrie, produse la aproximativ 10 metri sud de linia de demarcație militară. Trei militari sud-coreeni au fost răniți.
O inspecție comună a Coreei de Sud și a Comandamentului Națiunilor Unite, condus de Statele Unite, a concluzionat că minele au fost plantate de Coreea de Nord. Comandamentul a constatat ulterior că Phenianul a încălcat armistițiul.
Seulul a cerut scuze și oprirea lucrărilor de fortificare a frontierei cu mine și bariere antitanc. Lucrările s-au accelerat după ce Kim Jong Un a renunțat, în 2024, la obiectivul reconcilierii și a desemnat Coreea de Sud drept adversar permanent.
Vineri, cu o zi înaintea lansării, Kim Yo Jong a respins responsabilitatea pentru explozii și a criticat cererile Seulului. Ea a avertizat că Phenianul va riposta dacă Sudul trage asupra trupelor care lucrează de-a lungul frontierei.
Testele continuă în timp ce Washingtonul cere reluarea dialogului
Lansarea de la Wonsan se adaugă unei serii recente de demonstrații militare care au inclus teste de rachete, exerciții cu muniție reală și intrarea în serviciu a unei noi nave de război. Kim Jong Un își expune programul nuclear în extindere, în timp ce Washingtonul cere revenirea la diplomație.
Tot la Wonsan a fost testat, pe 20 septembrie, un sistem descris de presa de stat nord-coreeană drept hipersonic. Acesta face parte dintr-o familie de arme concepute pentru a copleși apărarea antirachetă din Coreea de Sud și Japonia, care include rachete cu rază intermediară și combustibil solid prezentate pentru prima dată în 2024.
După ani de intensificare a testelor, arsenalul nord-coreean de rachete capabile să transporte încărcături nucleare include sisteme cu rază lungă care ar putea ajunge pe teritoriul continental american, precum și sisteme cu rază mai scurtă care amenință Coreea de Sud și Japonia.
Kim Jong Un s-a îndepărtat în mare parte de diplomația cu Statele Unite și Coreea de Sud după eșecul negocierilor nucleare cu președintele Donald Trump, în 2019. Liderul nord-coreean s-a orientat spre Moscova, trimițând mii de militari și cantități mari de armament pentru a sprijini războiul lui Vladimir Putin în Ucraina.
În august, Trump a redus amploarea unui exercițiu militar comun cu Coreea de Sud, aparent în speranța reluării discuțiilor. Phenianul a respins deschiderea și a cerut ca Washingtonul să renunțe mai întâi la ceea ce numește politica sa ostilă, expresie prin care se referă la sancțiunile conduse de Statele Unite și la exercițiile militare comune cu Sudul.
Alexandra Badea
Alexandra Badea este o jurnalistă specializată în știri de actualitate la News24.ro, cu o experiență de 7 ani în domeniu. Este recunoscută pentru acoperirea rapidă și precisă a evenimentelor cotidiene majore, de la decizii guvernamentale la evoluții sociale și economice. Abordarea sa jurnalistică riguroasă îi permite să ofere publicului informații esențiale despre cele mai recente evenimente politice și decizii legislative. Toate articolele →
Citește și
Dronele rusești au blocat traficul pe Podul de Sud și l-au restricționat pe Podul Nordic din Kiev
Tinerilor ruși li se cer acte de recrutare pentru credite ipotecare și tranzacții imobiliare
Rebelii Houthi revendică un atac cu rachete și drone asupra unei instalații Saudi Aramco din Riyadh
Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce Sport
Marc Márquez câștigă la Motegi și ajunge la două puncte de liderul Jorge Martín
GetPony
XPeng și GAC produc deja automobile în Austria. Unde își pregătesc fabricile celelalte mărci chinezești
Bravonet
Paula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie
Lyla
Peste 2 milioane de cancere într-un an au fost cauzate de infecții. Ce măsuri de prevenție recomandă medicii
Revista Ioana
Durerile digestive pot continua ani după o toxiinfecție alimentară. Ce este colonul iritabil post-infecțios
Financiarul
Siegfried Mureșan avertizează că retrogradarea României ar scumpi finanțarea și ar reduce investițiile