Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) votează joi limitarea numărului de dosare repartizate zilnic în instanțe. Măsura vine în contextul în care un singur magistrat român a ajuns să gestioneze o medie de 800 de cauze pe an. În 2023, sistemul judiciar a fost sufocat de 3,6 milioane de dosare.
Decizia care schimba ritmul procedurilor
Ședința CSM a fost programată pentru ora 11.00. Principalul punct pe ordinea de zi poartă un nume tehnic, dar cu impact direct asupra românilor care ajung în fața barei. Este vorba despre „Transparentizarea modalității de gestionare a cauzelor în funcție de capacitatea reală de procesare a instanțelor judecătorești”.
autoritățile vor să pună o frână supraaglomerării.
Mecanismul de normare a activității judecătorilor urmărește limitarea numărului de dosare repartizate zilnic. V-ați gândit vreodată câte hârtii și probe citește un judecător într-o singură zi de muncă? Cifrele brute arată o realitate dură. Așa cum semnalează Hotnews într-o analiză publicată recent, în România sunt aproximativ 6.500 de magistrați în activitate. Dintre aceștia, 4.500-5.000 sunt judecători, iar restul de 1.500-1.900 sunt procurori.
Sistemul judiciar lucreaza cu un deficit masiv
Deficitul național a depășit pragul de 800 de judecători. Iar consecințele se văd direct în termenele de judecată lungi primite de cetățeni.
Încă de la începutul acestui an, CSM trăgea un semnal de alarmă clar printr-un comunicat oficial referitor la prioritizarea judecării cauzelor. Instituția transmitea că „instanţele judecătoreşti se confruntă cu un volum de activitate disproporţionat faţă de resursele umane existente, ceea ce poate conduce la blocarea activităţii de judecată. Judecătorii fac un efort foarte mare pentru a asigura o justiţie funcţională zi de zi în România, la standardele statului de drept, efort care nu mai poate fi susţinut fără măsuri concrete de normare a activităţii”.
Reactia conducerii CSM si tranzitia treptata
Președintele CSM, judecătorul Gheorghe Liviu Odagiu, a deschis ședința de joi cu mulțumiri adresate judecătorilor Claudiu Drăgușin și Stere Grossu. Cel din urmă ocupă funcția de președinte al Tribunalului București. Odagiu a precizat despre cei doi magistrați „care s-au implicat foarte mult în acest proiect, care li se datorează într-o foarte mare măsură”.
„Le mulțumesc celor doi colegi. Cred că suntem într-un moment istoric pentru magistratura română”, a declarat Odagiu chiar în debutul ședinței.
Șeful CSM a pus pe masă și datele statistice din 2023 pentru a justifica decizia. „De ani de zile, cu toții știm că instanțele judecătorești se confruntă cu un volum de cauze din ce în ce mai ridicat. Anul trecut, s-au înregistrat aproximativ 3,6 milioane de cauze pe rolul instanțelor și, în același timp, cu un deficit major de personal. Cred că a venit momentul să ne asumăm misiunea noastră și să spunem aceasta este capacitatea reală de procesare a instanțelor judecătorești”, a explicat Gheorghe Liviu Odagiu.
El a ținut să clarifice că trecerea la noile reguli (care implică o procedură de consultare cu barourile) nu se va face peste noapte.
„Și nu o spunem pe date empirice, ci o spunem raportându-ne la o medie europeană de cauze. Mai mult, nu o spunem brusc și dintr-o dată, ci nu facem altceva decât să transpunem în practică ceea ce de mult timp afirmăm. Și pornind totuși de la o idee de bun simț, aceea de a oferi legiuitorului timpul necesar pentru a interveni legislativ și a face cu inflația de cauze de pe rolul instanțelor. După cum ați observat în proiectul de hotărâre pe care astăzi îl propun este menționată o scădere graduală la media europeană și nu o trecere bruscă”, a subliniat președintele CSM.
Timpul de asteptare pentru justitiabili in cauzele civile
Până la urmă, reducerea numărului de dosare de pe biroul unui judecător ar trebui să scurteze timpii de așteptare pentru procese.
Și totuși, datele CSM arată că la cauzele civile și comerciale România se mișcă mai repede decât media europeană. Instituția susținea anul trecut că avem „un termen mediu de soluţionare de puţin peste 200 de zile pentru fiecare grad, deşi ca număr de dosare ocupă în continuare prima poziţie în clasament”.
Comparațiile directe cu alte state sunt greu de făcut din cauza diferențelor de legislație națională. Cert e că statistica oficială agreată la nivelul Uniunii Europene arată o discrepanță uriașă de volum. Numărul de dosare din România raportat la numărul de locuitori este de aproape 3 ori mai mare decât media europeană a dosarelor.
