Planul Guvernului: ANAF și serviciile secrete
Guvernul a pus pe masă strategia națională pentru inteligență artificială încă din 2024, un plan care se întinde până în 2027. Scopul declarat a fost alinierea la ambițiile Uniunii Europene de a deveni un lider global în domeniu. Premierul de la acea vreme, Marcel Ciolacu, promitea că instituțiile statului, în frunte cu ANAF, vor folosi AI pentru „analiza de risc, licitații publice și orice procese care vizează optimizarea cheltuielilor publice”. Practic, statul vrea să folosească algoritmi pentru a prinde evazioniștii și pentru a se asigura că banii publici nu sunt irosiți.
Documentul strategic, disponibil pe site-ul Guvernului, e mai mult decât o listă de dorințe. El trasează cinci direcții clare: administrație publică digitală, economie digitală, educație, securitate cibernetică și comunicații. Inteligența artificială este menționată alături de alte tehnologii de viitor precum 5G, robotica sau blockchain. Prosperitatea economică a României, se arată în strategie, „va fi definită de capacitatea de a înțelege, valorifica și adapta” la aceste noi tehnologii.
Un detaliu a atras însă atenția încă de la început. Implementarea strategiei naționale este un efort interministerial din care fac parte și serviciile de informații, SRI și SIE. Implicarea lor directă în comisia de supervizare ridică întrebări despre echilibrul dintre securitate națională și drepturile fundamentale, mai ales în contextul în care AI poate procesa volume uriașe de date personale.
De la spital la birou
Dincolo de planurile guvernamentale, inteligența artificială a intrat deja în viața de zi cu zi. Un exemplu concret vine din sistemul medical. Rețeaua privată MedLife folosește algoritmi avansați pentru a oferi diagnostice rapide și precise, demonstrând că tehnologia poate salva vieți prin identificarea timpurie a unor afecțiuni grave. Această integrare în sănătate arată potențialul imens al AI în sectoare critice, unde viteza și acuratețea sunt esențiale.
În mediul de afaceri, adoptarea este și mai largă. De la automatizarea sarcinilor repetitive în corporații, la generarea de conținut pentru campanii de marketing în firme mici, AI-ul a devenit un instrument de productivitate. Chiar dacă sursele nu oferă o listă exhaustivă a celor mai populare platforme, numele care apar în discuțiile publice și în analizele de specialitate sunt mereu aceleași.
Giganții AI și controversele lor
Două nume domină piața globală și, implicit, pe cea din România: ChatGPT, dezvoltat de OpenAI, și Claude, creat de compania Anthropic. Aceste modele lingvistice stau la baza a sute de aplicații, de la asistenți virtuali la unelte de programare. Popularitatea lor vine din accesibilitate și din capacitatea de a rezolva probleme complexe în limbaj natural. Dar faima vine la pachet cu probleme.
Un studiu publicat în prestigioasa revistă Nature Medicine a tras un semnal de alarmă serios. Versiunea specializată a chatbot-ului de la OpenAI, ChatGPT Health, a fost testată în scenarii medicale și a subestimat frecvent urgențele. Experții au catalogat rezultatele drept „incredibil de periculoase”, subliniind riscurile utilizării acestor tehnologii fără supraveghere umană calificată. Când un algoritm nu recunoaște simptomele unui atac de cord, consecințele pot fi fatale.
Nici rivalul Claude nu este ferit de controverse. Compania mamă, Anthropic, a intrat într-un conflict deschis cu Pentagonul, o dispută ale cărei culise arată tensiunile dintre dezvoltatorii de tehnologie și interesele de securitate națională. Aceste conflicte demonstrează că miza depășește cu mult simpla competiție comercială, intrând în sfera geopoliticii și a strategiei militare.
Reguli de la Bruxelles
Creșterea exponențială a inteligenței artificiale nu a trecut neobservată la nivel european. Încă din 2024, Parlamentul European a adoptat Legea privind Inteligența Artificială (AI Act), un set de reguli menit să asigure siguranța, respectarea drepturilor fundamentale și, în același timp, să încurajeze inovația. Regulamentul, agreat de statele membre, încearcă să protejeze democrația, statul de drept și sustenabilitatea mediului de provocările aduse de sistemele AI cu risc ridicat.
Acesta este contextul în care se desfășoară și strategia României. Orice implementare a AI, fie că este făcută de ANAF, de un spital privat sau de o companie de publicitate, trebuie să respecte acest cadru european. Legea impune transparență, cere ca utilizatorii să știe când interacționează cu un sistem AI și stabilește reguli stricte pentru tehnologiile considerate de mare risc, cum ar fi cele folosite în infrastructuri critice sau în procesele de recrutare.
Strategia națională 2024-2027 a ajuns la jumătatea drumului. Adopția în rândul populației a depășit orice așteptare, cu 7 din 10 români folosind deja, conștient sau nu, o formă de inteligență artificială. Provocarea reală abia acum începe: transformarea planurilor ambițioase de pe hârtie în realități funcționale, sigure și benefice pentru cetățean. Dar va reuși statul, cu birocrația și inerția sa, să țină pasul cu viteza amețitoare a tehnologiei?
Surse:
