Tensiunile din Orientul Mijlociu escaladează, Statele Unite anunțând trimiterea a încă 10.000 de militari în regiune pentru a presa Teheranul. În replică, Iranul a ordonat suspendarea tuturor exporturilor de produse petrochimice, o mișcare cu impact economic major, în timp ce canalele diplomatice mediate de Pakistan rămân deschise.
Escaladare militară americană
Pentagonul se pregătește să trimită mii de soldați suplimentari pentru a consolida prezența americană în zonă. Întăririle sunt structurate precis. Grupul de atac USS George HW Bush, cu aproximativ 6.000 de militari la bordul portavionului și al navelor de escortă, va ajunge în regiune în următoarele zile. Acestora li se va alătura, spre sfârșitul lunii aprilie, Grupul Amfibiu Boxer, care include alți 4.200 de soldați din Unitatea Expediționară a 11-a a Corpului Pușcașilor Marini.
Lovitură economică de la Teheran
Replica Teheranului nu s-a lăsat așteptată și a venit pe plan economic. Compania Națională Petrochimică (NPC) din Iran a suspendat exporturile de produse petrochimice „până la o nouă notificare”. Decizia vizează prioritar aprovizionarea internă, grav perturbată de atacurile americano-israeliene care au avut loc între 28 februarie și 8 aprilie.
Mohammad Motaghi, director în cadrul NPC, a explicat necesitatea măsurii într-o scrisoare oficială. „După cum știți, având în vedere condițiile actuale și pagubele rezultate din război și atacurile ostile împotriva țării, sprijinirea industriilor interne și a consumatorilor este de mare importanță și sensibilitate”, a declarat acesta. Motaghi a ordonat oprirea exporturilor și chiar returnarea transporturilor care nu au fost încă livrate clienților externi, pentru a asigura materiile prime necesare producătorilor locali. Iranul este un exportator major de polimeri precum polietilena și polipropilena, folosiți la scară largă în industria maselor plastice.
Sancțiuni și amenințări de la Washington
În paralel cu desfășurarea militară, Washingtonul continuă presiunea economică. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a confirmat că SUA sunt „acum dispuse să aplice sancțiuni secundare” țărilor care continuă să cumpere petrol iranian. Întrebat despre o scrisoare care sugera că sancțiunile actuale nu au efectul dorit, Bessent a replicat că aceasta „nu este o caracterizare corectă”.
Ba chiar a detaliat strategia. „Ieri, am anunțat Operațiunea Furia Economică și, timp de peste un an, am avut presiune maximă asupra iranienilor, atât pentru blocarea plăților către statul iranian, cât și pentru a ataca conturile IRGC (Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice)”, a spus el. Administrația Trump vrea să înghețe „mai multe fonduri ale conducerii IRGC și ale oricăror membri ai conducerii iraniene”. V-ați fi așteptat la o măsură mai blândă?
Amenințarea a fost transmisă direct partenerilor comerciali ai Iranului. „Dacă cumpărați petrol iranian, dacă bani iranieni se află în băncile voastre, suntem acum dispuși să aplicăm sancțiuni secundare, ceea ce este o măsură foarte severă”, a adăugat Bessent, menționând că avertismentul a vizat specific două bănci chineze. E drept că nu e prima oară când se întâmplă asta. Încă din ianuarie, președintele Donald Trump a anunțat un tarif de 25% pentru țările care fac afaceri cu Iranul „cu efect imediat”, măsură care însă nu pare să fi fost implementată la momentul respectiv.
Diplomație prin Pakistan și vot în Senat
Iar în timp ce armele se pregătesc, diplomația încearcă să-și facă loc. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, s-a întâlnit la Teheran cu șeful statului major al armatei pakistaneze, mareșalul Asim Munir, considerat un intermediar cheie între Iran și SUA.
„Sunt foarte încântat să-l primesc pe mareșalul Munir în Iran”, a declarat Araghchi, subliniind că angajamentul pentru pace rămâne o prioritate comună.
Acesta a lăudat rolul Pakistanului, numind discuțiile o reflectare a „profunzimii și forței” relațiilor bilaterale. „Angajamentul nostru față de promovarea păcii și stabilității în regiune rămâne ferm, iar acest angajament este împărtășit între noi”, a concluzionat oficialul iranian.
Numai că, la Washington, scena politică arată diferit. Senatorii americani au votat recent, cu 52 la 47, împotriva unei rezoluții democrate care ar fi oprit războiul până la obținerea unei autorizații din partea Congresului. A fost a patra tentativă eșuată a democraților în acest an.
Senatorul Rand Paul din Kentucky a fost singurul republican care a votat în favoarea rezoluției.
În mod surprinzător, un „nu” a venit și din partea democratului John Fetterman. Liderii democrați au promis însă că vor continua să forțeze voturi similare până la încheierea conflictului.
