AEP ajută Republica Moldova să își protejeze alegerile și să aplice normele europene

Documentul poartă semnăturile lui Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, și Angelicăi Caraman, președinta Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova. Cooperarea urmărește și sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova, inclusiv prin transferul experienței acumulate de autoritatea electorală a unui stat membru al Uniunii Europene.

Adrian Țuțuianu a explicat astfel obiectivul acordului: „Memorandumul semnat astăzi confirmă parteneriatul solid dintre cele două instituții și angajamentul Autorității Electorale Permanente de a pune la dispoziția colegilor din Republica Moldova experiența dobândită ca autoritate electorală a unui stat membru al Uniunii Europene”, a declarat președintele AEP în comunicatul instituției.

Acordul acoperă securitatea cibernetică și drepturile electorale

Noul cadru cuprinde atât organizarea propriu-zisă a scrutinurilor, cât și domenii care pot influența siguranța și accesibilitatea votului. AEP și CEC vor lucra la creșterea capacității instituționale, adică a resurselor și procedurilor prin care cele două autorități pregătesc și administrează alegerile și referendumurile.

Protecția drepturilor electorale ale cetățenilor, inclusiv ale persoanelor din grupuri vulnerabile, este una dintre direcțiile înscrise în memorandum. Cele două instituții au inclus în același cadru dezvoltarea tehnologiilor inovatoare, digitalizarea proceselor electorale și întărirea securității cibernetice.

Cooperarea se extinde asupra legislației naționale privind alegerile și referendumurile. AEP și CEC vor face analize comparative și vor pregăti propuneri pentru apropierea normelor Republicii Moldova de cadrul juridic european. Documentul include și dezvoltarea profesională a specialiștilor care participă la organizarea scrutinurilor.

Domeniile în care cele două autorități vor face schimb de experiență și de bune practici sunt:

• finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale;
• transparența publicității politice și regulile privind mesajele adresate unor categorii precise de alegători;
• protecția datelor folosite în procesele electorale;
• accesibilitatea alegerilor pentru cetățeni, inclusiv pentru grupurile vulnerabile;
• organizarea votării cetățenilor care se află în afara țării.

AEP și CEC vor căuta, de asemenea, posibilități de participare comună la programe, proiecte și inițiative europene sau internaționale. Aceste activități sunt cuprinse în cadrul instituțional stabilit prin memorandum, alături de consultanța privind legislația electorală.

Republica Moldova își armonizează regulile cu dreptul Uniunii Europene

Angelica Caraman a mulțumit Autorității Electorale Permanente pentru disponibilitatea de a împărtăși cunoștințele și bunele practici dobândite în organizarea alegerilor și în aplicarea normelor europene. Președinta CEC a legat direct cooperarea de procesul prin care Republica Moldova își adaptează cadrul electoral la acquis-ul Uniunii Europene, adică la ansamblul normelor și obligațiilor aplicabile statelor membre.

„Experiența Autorității Electorale Permanente este extrem de valoroasă pentru noi, în contextul în care Republica Moldova își armonizează cadrul electoral cu acquis-ul Uniunii Europene”, a afirmat Angelica Caraman, președinta Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, în comunicatul AEP.

Sprijinirea armonizării legislației electorale moldovene cu acquis-ul Uniunii Europene, cu standardele europene și cu practicile aplicate în acest domeniu este una dintre componentele centrale ale documentului.

Memorandumul semnat la București restrânge însă colaborarea la domeniul electoral și stabilește instrumentele prin care experiența tehnică poate fi transferată între cele două autorități.

Noul document înlocuiește cadrul stabilit în 2019

Memorandumul reînnoiește acordul de colaborare în domeniul electoral încheiat de AEP și Comisia Electorală Centrală la 11 noiembrie 2019. Aproape șapte ani mai târziu, cele două instituții extind domeniile de lucru și adaptează cooperarea la statutul Republicii Moldova de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană.

Actualizarea acordului este legată și de amplificarea amenințărilor la adresa integrității alegerilor. Comunicarea instituțională menționează atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare, alături de intrarea în vigoare a unor noi reglementări europene în materie electorală.

Memorandumul are o valabilitate de trei ani. La sfârșitul acestei perioade, documentul poate fi prelungit automat pentru încă trei ani, astfel încât activitățile începute de cele două instituții să poată continua în același cadru.

Cooperarea va include consultanță și observarea scrutinurilor

Acordul stabilește și formele în care se va desfășura colaborarea. Nu este vorba numai despre schimburi de documente, ci despre activități la care vor participa specialiștii implicați în pregătirea și supravegherea proceselor electorale.

Programul comun poate cuprinde:

• vizite de studiu și consultări între reprezentanții celor două autorități;
• seminare și conferințe organizate în comun;
• participarea la observarea alegerilor și a referendumurilor;
• expertiză și consultanță de specialitate;
• analiza comparativă a legislației electorale și elaborarea propunerilor de armonizare cu dreptul european.

Aceste instrumente acoperă atât pregătirea personalului, cât și revizuirea regulilor aplicate scrutinurilor. Experții celor două instituții vor putea compara legislația, procedurile și experiența acumulată în organizarea votării, inclusiv pentru cetățenii care locuiesc sau se află temporar în afara țării.

Delegația moldoveană discută aplicarea Regulamentului 2024/900

Semnarea documentului a avut loc în timpul vizitei de studiu efectuate de delegația CEC la AEP în perioada 22-25 septembrie 2026. Programul face parte din proiectul „Protejarea democrației și integrității electorale a Republicii Moldova”, implementat de Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală, cunoscut ca International IDEA, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene.

Membrii delegației moldovene participă la sesiuni de lucru cu specialiști ai Autorității Electorale Permanente. Discuțiile vizează tehnologiile informaționale, digitalizarea proceselor electorale, securitatea cibernetică și reziliența infrastructurii folosite pentru organizarea alegerilor.

O altă parte a programului este dedicată cadrului legislativ electoral și aplicării Regulamentului Uniunii Europene 2024/900 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică. Vizarea unui public-țintă înseamnă direcționarea mesajelor politice către anumite categorii de persoane, pe baza criteriilor folosite de cei care distribuie publicitatea.

La aceste discuții participă și reprezentanți ai Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), precum și ai Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Cele două instituții românești sunt implicate în sesiunile despre publicitatea politică, mediul de comunicare și siguranța proceselor electorale.

Programul mai include prevenirea și contracararea dezinformării în perioadele electorale. Reprezentanții instituțiilor discută și lecțiile rezultate din scrutinurile recente organizate în România, în legătură cu reziliența infrastructurii și răspunsul autorităților la amenințările care pot afecta integritatea alegerilor.

Primele acțiuni vor fi stabilite la încheierea vizitei

Vizita delegației Comisiei Electorale Centrale se încheie vineri, 25 septembrie 2026, cu o sesiune de concluzii. Atunci vor fi stabilite domeniile prioritare ale cooperării ulterioare și primele acțiuni desfășurate în baza memorandumului semnat la București.

Acest calendar face legătura dintre acordul instituțional și activitatea tehnică a specialiștilor. Până la sesiunea finală, delegația CEC la AEP parcurge temele privind digitalizarea, securitatea cibernetică, legislația electorală, publicitatea politică și combaterea dezinformării.

Documentul semnat pe 22 septembrie rămâne cadrul pentru aceste activități pe următorii trei ani, cu posibilitatea extinderii pentru o perioadă identică. Prioritățile și primele acțiuni comune urmează să fie fixate la sesiunea din 25 septembrie 2026.