Expunerea la soare fără protecție adecvată este responsabilă pentru 90% din procesul de îmbătrânire a tenului. Dincolo de latura strict estetică, utilizarea zilnică a unui produs dermatologic cu factor de protecție solară (SPF) reduce drastic riscul dezvoltării afecțiunilor oncologice cutanate, o problemă de sănătate publică cu un impact economic major asupra sistemului medical.
Investiția zilnică în sănătatea pielii
Dr. Adriana Mosor, medic dermatolog în cadrul Hyperclinicii MedLife și DermaLife din Constanța, atrage atenția asupra necesității acestui obicei preventiv. Iar lucrurile nu sunt deloc opționale în rutina zilnică de îngrijire.
„Cremele cu factor de protecţie solară sunt esențiale pentru sănătatea pielii pentru că menţin pielea sănătoasă şi cu cât mai puţine riduri şi pete, iar riscul de cancer se reduce vizibil sau chiar se îndepărtează. Recomand aplicarea cremelor cu factori de protecție dimineața, după ce ne-am spălat pe faţă, obligatoriu în fiecare zi, indiferent de vârstă, sex şi cu atât mai mult în această perioadă a anului, când deja avem mult mai multe zile cu soare.
Pentru doamnele şi domnişoarele care se machiază, înainte cu 10-15 minute să aplice fondul de ten sau pudra, este indicat să întindă un strat de cremă cu SPF. În acest timp, produsul intră în piele şi se stabilizează. Și bărbații trebuie să folosească cremă cu protecție solară şi la fel trebuie să-i educăm pe cei mici cu acest ritual. Bebeluşii de până în 6 luni nu ar trebui expuşi la soare direct, iar după 6 luni când îi scoatem afară, pe faţă şi pe zonele fotoexpuse, dacă e cald şi vor avea mânuţele şi picioruşele dezgolite, trebuie să aplicăm produse speciale vârstei lor, dar cu SPF. Crema cu SPF trebuie să facă parte din îngrijirea de fiecare zi, pentru oricine acordă o atenţie minimă sănătăţii pielii, chiar de la vârste fragede”.
Riscurile invizibile și dozajul corect
Într-o analiză publicată recent de Hotnews, se detaliază cum radiațiile ultraviolete acționează constant asupra epidermei. Radiațiile UVA provoacă îmbătrânirea prematură a pielii, în timp ce razele UVB generează arsuri și pot declanșa cancere la nivelul epidermei.
Cifrele vorbesc de la sine.
Dar mulți profesioniști care lucrează în clădiri de birouri consideră că sunt feriți de aceste pericole climatice. Medicul specialist explică exact această falsă senzație de siguranță: „Mulţi pacienţi mă întreabă de ce trebuie să folosească o cremă sau o loţiune cu SPF dacă petrec mult timp la birou sau dacă afară sunt nori. Pe parcursul unei zile putem avea perioade cu nori, dar poate să apară şi soarele, deci trebuie să fim protejaţi. Pe de altă parte, chiar dacă sunt nori, radiaţiile UVA pătrund prin nori şi ne pot afecta.
În plus, dacă ţi-ai format deja obiceiul sănătos de a-ţi proteja astfel tenul, de ce te-ai opri? Este foarte importantă formarea acestei rutine. Poate nu ţi-ai dat un strat potrivit sau poate nu ai reaplicat, dar tot vei fi protejat de efectele nocive ale radiaţiilor solare dacă îţi intră în reflex să foloseşti zilnic crema cu SPF. În proporţie de 90%, îmbătrânirea tenului este cauzată de soare, ori toţi ne dorim să avem un ten sănătos, fără pete şi riduri cât mai mult timp, nu?”.
E drept că aplicarea corectă face diferența între o protecție reală și un simplu efect placebo.
„Crema cu SPF poate fi comparată cu aplicarea unei vopsele pe un perete. Dacă îţi doreşti o anumită culoare, mai intensă, vei da mai multe straturi de vopsea, nu numai unul, nu? nu aruncăm toată găleata pe perete, ci dăm strat cu strat. Așa și cu crema, dacă vreau să fiu protejată va trebui să aplic o cantitate corectă pe care specialiştii o apreciază ca fiind cât suprafaţa unei monede de 50 de bani. Cât despre reaplicare, dacă stăm în soare, este ideal ca la 2 ore să mai dăm un strat.
Poate fi cremă, spray sau alte produse cu SPF, în farmacii există zone dedicate îngrijirii pielii şi avem de unde alege, în funcţie de ten. Dacă stăm mai mult în interior, poate fi suficientă şi aplicarea pe care am făcut-o de dimineaţă, dacă după ce ieșim de la serviciu nu se continuă expunerea și mergem direct acasă”.
Mitul bronzului și mecanismele de apărare
V-ați gândit vreodată la prețul real pe care îl plătește corpul dumneavoastră pentru o nuanță mai închisă a pielii? Din punct de vedere medical, bariera naturală oferă o protecție extrem de limitată în fața radiațiilor.
„Pielea noastră secretă melanină, care este ea însăşi un factor de protecţie. Persoanele care au pielea mai închisă la culoare au mai multă melanină, iar cei cu pielea deschisă au mai puţină şi, asa ca au nevoie mai mare de protecţie cu un SPF ridicat. Această categorie trebuie să fie mult mai atentă în îngrijirea cu SPF. Vorbim de tenul acela foarte alb care se înroşeşte imediat şi se arde direct fără să se pigmenteze”.
Și totuși, saloanele de bronzare rămân afaceri profitabile, deși specialiștii avertizează constant asupra pericolelor majore. Până la urmă, știința contrazice direct trendurile estetice actuale.
„Nu există bronz sănătos. Mă mai întreabă pacienţii cum să obţină un bronz sănătos şi le explic că nu se poate aşa ceva şi că bronzul este reacția de apărare a pielii la traumatismul solar. Deci nu numai arsura solară este traumatizantă pentru piele, ci şi bronzul. Ca să se apere, pielea a secretat melanină în exces. Acelaşi lucru se întâmplă şi la solar, pe care eu, ca medic dermatolog, le-aş interzice. De altfel, sunt ţări în care solarele sunt interzise legislativ.
În urma expunerii la solar, bronzarea este accelerată, deci pericolul pentru piele este şi mai mare. Mai degrabă folosiţi creme autobronzante, dacă doriţi o nuanţă mai închisă, decât să vă bronzaţi la soare sau în solar”.
O altă îngrijorare frecventă a pacienților este blocarea sintezei de vitamina D prin utilizarea cremelor cu SPF 30 (care blochează aproximativ 97% din razele UVB) sau SPF 50 (cu o eficiență de aproximativ 98%). Dermatologii recomandă utilizarea strictă a acestor factori de protecție, deoarece variantele începând de la 10 sunt considerate ineficiente.
„Au fost făcute studii care au reliefat faptul că SPF nu opreşte asimilarea vitaminei D, chiar dacă foloseşti produsele acestea cu rigurozitate maximă şi aşa cum trebuie. Pentru că ele nu oferă protecţie 100%. În plus, avem nevoie de 15-20 de minute de soare ca să asimilăm vitamina D şi mereu o să rămână o parte a corpului pe care nu am dat cremă şi prin care ne putem lua direct vitamina D. Lipsa vitaminei D din organism este mai degrabă dată de vicii în alimentaţie sau probleme ale organismului în asimilarea sa”.
Predispoziția genetică și testarea preventivă
Numai că expunerea la soare reprezintă doar o parte a ecuației oncologice. Istoricul familial joacă un rol determinant în evaluarea riscului pe termen lung pentru fiecare pacient în parte.
„ Protecţia cu SPF este esenţială pentru pacienții care au acest risc genetic sau care au deja diverse leziuni canceroase sau precanceroase la nivelul pielii. Programul Longevity 100+ este indicat tuturor, cu atât mai mult celor care au în familie istoric de cancer, cancerul de piele având și o componentă ereditară. Predispoziția genetică de a dezvolta cancer de piele o vedem în special la pacienţii tineri care prezintă astfel de afecțiuni. Am întâlnit pacienți tineri (30-40 de ani) cărora le-au apărut cancere de piele, chiar pe zone fără expunere cronică sau excesivă la soare (comisura externă a ochiului, frunte, torace posterior).
Cât despre factorul ereditar al cancerului cutanat, studiile arată că riscul ca o persoană care are o rudă de sânge cu cancer de piele să dezvolte acest gen de afecţiune este mai mare decât în cazul unei persoane care nu are istoric în familie de aşa ceva. Pacienţii care au multe aluniţe au şi ei acest risc crescut de a dezvolta un cancer de piele. Iar dacă o mai expun şi la soare neprotejaţi riscul creşte în plus. Dacă în urma unei testări genetice vezi clar că ai această predispoziţie, ai mai multă grijă. Limitezi expunerea la soare, te protejezi cu creme cu SPF, mergi la dermatolog regulat să verifici aluniţele şi alte leziuni ale pielii, deci faci o prevenţie ceea ce e foarte bine”.
Programul preventiv menționat de medic evaluează predispoziția pentru 75 de afecțiuni distincte (inclusiv diverse tipuri de afecțiuni oncologice ereditare) prin analiza datelor genomice. Testarea genetică timpurie transformă practic intervenția medicală dintr-una pur reactivă într-o strategie de management personalizat al sănătății.
