Vineri noaptea, o dronă rusească încărcată cu explozibil a lovit în plin un apartament de la etajul 10 al unui bloc din Galați. Impactul a provocat o explozie puternică și un incendiu, lăsând în urmă răniți și zeci de locatari evacuați de urgență.
De ce nu a tras armata
Radarele militare au văzut ținta pe ecrane. Iar avioanele F-16 au primit autorizație de tragere și s-au ridicat imediat de la sol.
Numai că piloții nu au putut apăsa pe trăgaci deasupra unui oraș aglomerat.
Generalul în rezervă Alexandru Grumaz explică exact situația: „Cel mai grav incident de securitate de pe teritoriul României de la debutul războiului din Ucraina – prăbușirea unei drone rusești încărcate cu explozibil pe un bloc din Galați – readuce în prim-plan vulnerabilitățile apărării noastre antiaeriene în fața țintelor de joasă altitudine”.
Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au confirmat și ei că radarele convenționale au limitări în urmărirea țintelor aeriene care evoluează la altitudini foarte joase.
Soluția de 10.000 de dolari testată la Marea Neagră
Ce urmează acum? Într-o analiză detaliată publicată recent de Adevarul, generalul Grumaz a scris pe blogul său: „România a testat un nou sistem de apărare aeriană bazat pe inteligență artificială, în cadrul unor exerciții la Marea Neagră. În centrul testelor s-au aflat interceptoarele de drone Merops, dezvoltate de compania americană Project Eagle, fondată de fostul CEO Google Eric Schmidt. Potrivit ministrului Apărării Radu Miruță, sistemul urma să fie operațional în România în câteva zile (testele au avut loc în aprilie 2026). Sistemele de contra-drone MEROPS sunt deja în serviciu în armatele Statelor Unite, Poloniei și Lituaniei. NATO pregătea o schimbare fundamentală a modului în care protejează Flancul Estic, din Finlanda până în România, un plan ce vizează crearea unei „zone tampon” tehnologizate, unde senzori, inteligența artificială și sisteme autonome să funcționeze integrat. Implementarea acestei linii nu înseamnă însă retragerea trupelor clasice, prezența fizică a militarilor rămânând vitală pentru descurajare. Incidentul de la Galați scoate în evidență tocmai lacuna operațională, România are sisteme de detecție funcționale (drona a fost urmărită radar și interceptoarele au decolat), dar nu a reușit doborârea țintei deasupra unei zone nepopulate. Sistemul MEROPS anti-dronă cu AI, aflat în curs de operaționalizare, ar trebui să acopere exact acest tip de amenințare la altitudini joase. F-16-ul e construit să distrugă avioane de luptă și blindate, nu să vâneze drone lente cât un ”frigider” care zboară la 50 de metri deasupra blocurilor, iar dacă tragi și ratezi, racheta de un milion de dolari cade tot pe oraș”.
Să fim serioși, matematica războiului e simplă. O rachetă Patriot costă cam 4 milioane de dolari. În schimb, o dronă interceptoare Merops, care atinge 290 km/h la altitudini de 5.000 de metri, costă sub 10.000 de dolari. Cert e că prețul ar putea scădea chiar la 7.000 de dolari odată cu creșterea producției de masă.
Val de reacții politice și avertismentul Moscovei
Dar ce facem până când sistemul devine 100% operațional pe teren? V-ați gândit cum arată situația pentru oamenii din blocul lovit?
Primarul din Galați a descris sec realitatea: „Dacă drona cădea pe dormitor, oamenii din apartament mureau”.
Șeful DSU, Raed Arafat, a cerut atenție maximă din partea populației, afirmând că „Mesajele Ro-Alert trebuie luate în serios”. Vineri noaptea, alarmele au sunat în Brăila, Tulcea și Galați.
La nivel politic, tensiunea a explodat. Ministerul Afacerilor Externe a catalogat incidentul drept „O escaladare gravă și iresponsabilă din partea Federației Ruse”. Iar deputatul PNL Alexandru Muraru a cerut expulzarea ambasadorului rus, afirmând că „astăzi asistăm la un fapt de o gravitate excepțională”.
Nici liderul PSD, Sorin Grindeanu, nu a tăcut. El l-a atacat direct pe ministrul Apărării: „Miruță să lase declarațiile politice și să se ocupe de înzestrarea Armatei”.
Dincolo de granițe, prima reacție a Alianței Nord-Atlantice a fost promptă. Oficialii NATO au transmis oficial: „Condamnăm imprudența Rusiei”. La rândul ei, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat că „Este nevoie de creșterea presiunii asupra Rusiei”.
Moscova nu a rămas datoare. Regimul rus a amenințat România „să nu urmeze abordarea frivolă a altor capitale europene” și să nu expună personalul diplomatic „unui pericol inutil”.
Până la operaționalizarea completă a noilor tehnologii antidronă americane (confirmate și de generalul american Curtis King), spațiul aerian românesc rămâne apărat de sistemele clasice: avioane F-16, baterii Patriot, lansatoare HIMARS, rachete sol-aer cu rază scurtă și blindate antiaeriene Gepard.
