Dronele ucrainene au atacat 116 nave rusești în doar nouă zile, până marți, 14 iulie. Forțele Kievului au declanșat o campanie masivă pe apă, depășind ca intensitate și amploare celebrul conflict naval din Orientul Mijlociu din urmă cu patru decenii.
Tactica de paralizare a flotei rusești
Navele vizate nu ajung neapărat pe fundul mării. Dronele ucrainene lovesc chirurgical punțile de comandă sau conductele folosite pentru transferul încărcăturilor lichide la bord. Rezultatul direct? Tancurile petroliere rămân pe linia de plutire, dar nu se mai pot mișca deloc, iar navele avariate trebuie remorcate în docuri pentru reparații lungi și costisitoare. Doar că aceste reparații nu se mai pot face local, având în vedere că Marea Azov a ajuns sub controlul Forțelor Ucrainene de Sisteme fără Pilot (SBS).
Aici intervin datele obținute de la analiștii britanici. Într-un material publicat recent, Hotnews a relatat luni dimineața că rata atacurilor a depășit nivelurile înregistrate în timpul războiului Iran-Irak. Atunci, pe parcursul a șapte ani (conflictul a durat din 1980 până în 1988, cu faza principală a războiului petrolierelor între 1984 și 1988), au fost înregistrate peste 450 de atacuri. Istoria arată că Irakul a lansat în mod activ atacuri folosind avioanele franceze pe care le avea în dotare. Iar Iranul, utilizând avioane, nave și mine marine, a răspuns prin atacuri inclusiv asupra navelor statelor din Golful Persic care sprijineau Irakul.
Acum vorbim de 116 nave în doar nouă zile.
Thomas Alexa, analist senior la agenția de securitate maritimă Ambrey, a declarat pentru publicația financiară: „Nu am cuvinte să exprim cât de fără precedent este acest lucru”. Expertul a completat imaginea dezastrului logistic rus: „Niciodată în lume nu am mai văzut atacuri atât de concentrate”.
„Acestea sunt lovituri extrem de precise. Potențial, este o campanie cu un caracter extrem de letal”, a mai spus analistul.
Ce transportau de fapt navele lovite
Dar de ce lovește Ucraina exact aceste ținte comerciale? Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a explicat luni că petrolierele distruse transportau țiței și produse petroliere din Rusia „ocolind sancțiunile internaționale”. Mai mult, feriboturile vizate „asigurau logistica militară și transportul de mărfuri în interesul forțelor armate ale Rusiei”.
La rândul său, Robert „Magyar” Brovdi, comandantul SBS, a confirmat că trupele sale „distrug intensiv” flota rusă din umbră. Scopul imediat este tăierea rutelor de aprovizionare către Crimeea și către armata rusă din regiunile ocupate.
„Infrastructura de transbordare a peninsulei este lovită în fiecare noapte, circulația prin strâmtoarea Kerci a fost oprită, iar operațiunile de descărcare au fost reduse la minimum”, a mai spus acesta.
Impactul economic blocheaza porturile comerciale
Dincolo de latura strict militară, campania a lovit puternic în exporturile agricole rusești. Trei surse din industrie au confirmat că navigația pe canalul Azov-Don a fost suspendată. Pe aici iese în mod normal un sfert din grâul rusesc destinat piețelor externe.
Activitatea porturilor Azov și Taman pare să fi fost paralizată complet. Prin aceste porți comerciale trec 15% din exporturile de cereale ale Rusiei și între 17% și 21% din exporturile de uleiuri vegetale.
Cum ne afectează pe noi toată această blocadă navală de la graniță? Când grâul rusesc nu mai ajunge pe piețele internaționale, prețurile globale sar în aer, iar Portul Constanța devine din nou o placă turnantă supraaglomerată pentru rutele alternative, punând presiune uriașă pe infrastructura rutieră și feroviară din sud-estul României. Până la urmă, orice blocaj de calibru în regiunea Mării Negre se simte direct în prețul pâinii la raft și în costurile logistice ale fermierului român.
Guvernul de la Moscova a anunțat rapid că va redirecționa livrările pe alte rute. Numai că Nikolai Lîciov, partener la compania AgriTrend, avertizează că reorganizarea exporturilor „din mers” (chiar în vârful sezonului agricol), în condițiile unei campanii de recoltare întârziate și a unei crize a combustibililor, este „o sarcină aproape imposibilă”.
Următoarea faza a conflictului naval
V-ați gândit că operațiunile se vor opri aici? Nici pe departe. Miercuri, Brovdi a anunțat că trupele SBS au început o campanie sistematică de lovituri și împotriva navelor rusești de transport din Marea Neagră.
Cifrele vorbesc de la sine.
Potrivit comandantului ucrainean, în noaptea de 15 iulie, dronele au atacat acolo nu mai puțin de 20 de nave. Pe lista țintelor directe s-au aflat 17 petroliere, două nave pentru transportul gazelor și un remorcher.
