Dunărea înregistrează un record de -256 de centimetri la Cernavodă. Se pregătește pompare suplimentară pentru centrală

Proiectul de hotărâre al Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) prevede pompare suplimentară și posibile restricții de navigație, potrivit Realitatea. Documentul este redactat, dar nu a fost încă adoptat.

Prognozele indică o continuare a scăderii: nivelul ar ajunge la -260 de centimetri vineri, 9 octombrie 2026, și la -267 de centimetri pe 13 octombrie.

Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă furnizează aproximativ 20% din energia electrică necesară României. La începutul lunii august au pornit lucrările menite să păstreze apa de care centrala are nevoie pentru a funcționa în siguranță, pe fondul scăderii debitelor fluviului.

Pompare suplimentară și posibile restricții de navigație

Sistemul temporar propus ar fi instalat pe canalul de legătură cu centrala, pentru a suplimenta volumul de apă disponibil. Planul cuprinde:

• Așezarea treptată a unor barje, gabare și pontoane, structuri plutitoare care s-ar întinde pe aproximativ 170 de metri.
• Montarea unor pompe de mare capacitate.
• Trimiterea către bazinul de distribuție al centralei a unui debit suplimentar de cel puțin 6,5 metri cubi de apă pe secundă.
• Intervenții tehnice și măsurători prin care să fie urmărite efectele lucrărilor asupra cursului apei.

Soluția ar putea fi adaptată pe componente, în funcție de evoluția Dunării, iar structurile ar putea fi retrase. Pompele suplimentare ar rămâne în funcțiune până când o creștere susținută a nivelului fluviului ar permite alimentarea centralei fără ajutorul lor.

Proiectul fixează la centrală un prag operativ de 1,58 metri dMB, la care s-ar declanșa intervențiile asupra circulației apei și mobilizarea echipamentelor și a personalului. Pragul are rol preventiv și nu schimbă regulile de exploatare sau cerințele de securitate nucleară.

La atingerea acestui prag, autoritățile din transporturi și navigație ar urma să limiteze sau să suspende temporar circulația navelor și trecerea lor prin ecluze pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și pe sectoarele afectate ale Dunării Vechi. Traficul naval s-ar relua treptat, după ce măsurătorile ar confirma condiții hidraulice sigure și o evoluție stabilă a nivelului apei.

În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos va continua dragajul, lucrările de adâncire și lărgire a canalului navigabil, în zona Caragheorghe-Turcescu, lângă confluența cu Gura Bala.

Ministerul Apărării Naționale ar sprijini intervenția prin măsurători hidrografice, topobatimetrice și geodezice, privind apa, relieful subacvatic și poziția punctelor din teren. Armata ar putea furniza nave, pontoane și echipamente de geniu pentru instalarea și operarea platformelor plutitoare și a podurilor de pontoane.

Scafandrii ar putea participa la montarea, stabilizarea și retragerea structurilor temporare. Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Navală Română ar contribui la siguranța lucrărilor prin mutarea ambarcațiunilor ancorate și restricționarea traficului în zonele de intervenție.

În perioada critică, Hidroelectrica ar suplimenta debitul cu aproximativ 50-100 de metri cubi pe secundă, în limita volumelor de apă disponibile.

De coordonarea sistemelor de pompare s-ar ocupa Administrația Națională „Apele Române”, împreună cu Nuclearelectrica, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Administrația Canalelor Navigabile.

Hotărârea CNSU ar intra în vigoare după adoptare și publicarea în Monitorul Oficial. Pomparea suplimentară și restricțiile de navigație descrise în proiect depind de parcurgerea acestor etape.