Eduard Koler, deputat AUR, trage un semnal de alarmă privind direcția economică a României și cere o schimbare radicală de abordare. Parlamentarul susține că statul român face exact opusul Statelor Unite când vine vorba de sprijinirea industriei locale și atrage atenția asupra riscurilor pe termen lung.
Lecția americană și birocrația românească
Într-o analiză publicată recent de Adevarul, parlamentarul face trimitere directă la discursul lui Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, pentru a arăta cum marile puteri tratează economia ca pe o componentă vitală a securității naționale. Deputatul are un mesaj tranșant: „România își alungă firmele, America își reconstruiește industria”.
Iar discrepanța dintre cele două abordări este uriașă. „America își aduce fabricile acasă. România își alungă firmele”, a scris Koler pe pagina sa de Facebook, explicând că „economia nu mai este separată de securitatea națională”. Statele puternice nu își mai abandonează industriile strategice doar pentru că importurile sunt mai ieftine pe termen scurt.
Lumea trece printr-o schimbare fundamentală de paradigmă. „Vechea globalizare punea o singură întrebare: unde producem cel mai ieftin? Noua lume pune alta: cine ne poate opri să producem mâine?”, afirmă deputatul AUR.
Taxe mai mari și energie scumpă pentru firme
Ce înseamnă asta concret pentru mediul de afaceri autohton? În timp ce la Washington se iau măsuri de protecție (un plan asumat la cel mai înalt nivel), la București antreprenorii se lovesc de obstacole fiscale și administrative.
„America a înțeles acest lucru. Își readuce acasă fabricile, șantierele navale, industria de apărare, producția de medicamente și tehnologiile critice. Folosește politica fiscală, comenzile publice, taxele vamale și investițiile strategice pentru a-și întări economia. România face exact invers. Își taxează propriile firme, scumpește energia, complică investițiile și sufocă mediul privat”, a explicat Koler.
Realitatea din teren confirmă acest blocaj administrativ.
Administrația publică este supradimensionată acolo unde nu aduce plus-valoare, dar complet ineficientă în domeniile cheie. „Avem stat birocratic. Nu avem stat strategic”, a subliniat deputatul. Autoritățile excelează la introducerea de noi taxe și controale, dar sunt incapabile să finalizeze proiectele mari de infrastructură.
Proiectele strategice abandonate și shoppingul militar
Dar să fim serioși, România are avantaje competitive pe care pur și simplu refuză să le folosească. Energia ar trebui să fie primul pilon al strategiei naționale. Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, exploatarea gazelor din Marea Neagră și hidrocentralele începute și abandonate trebuie privite ca proiecte de securitate națională.
Mai mult, industria navală ar putea renaște dacă statul ar comanda nave pentru propriile instituții direct în șantierele românești. Același principiu se aplică și la achizițiile din domeniul apărării.
„Dacă după aceste miliarde România rămâne fără fabrici, fără transfer tehnologic și fără capacitatea de a produce sau repara ceea ce cumpără, nu facem politică de apărare. Facem shopping militar pe datorie”, avertizează parlamentarul.
Cine produce și cine cumpără
Discursul secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, invocat de deputat, confirmă noua direcție globală. Oficialul american a declarat clar că „securitatea economică începe cu capacitatea națională de producție”. O țară care depinde de adversarii săi pentru resurse „nu este cu adevărat suverană”.
„Ani la rând ne-am întrebat doar unde putem produce la cel mai mic cost. Această întrebare rămâne importantă, dar nu mai este suficientă. Trebuie să ne întrebăm dacă lanțurile de aprovizionare pot supraviețui unei crize, unui război, unei pandemii sau unui atac cibernetic”, a punctat Bessent.
Și exact aici se va face diferența în următoarele decenii. „În anii care vin, lumea nu va mai fi împărțită doar între țări bogate și țări sărace. Va fi împărțită între țările care produc și cele care cumpără. Între cele care controlează tehnologia și cele care depind de ea. Între cele care au o strategie și cele care au doar guverne”, a transmis Eduard Koler.
Noile politici fiscale și vamale anunțate de Trezoreria SUA vor intra în dezbaterea Congresului american la începutul lunii viitoare.
