Fraudele online au crescut cu 91% în 2025. DNSC arată cum verifici rapid un site sau o ofertă suspectă înainte de a plăti

Față de anul anterior, fraudele online au crescut cu 91% în 2025, conform raportului DNSC din august 2026. Asta înseamnă un risc mai mare pentru cumpărători, mai ales când o comandă este plasată pe un site apărut recent, promovat prin reclamă plătită și construit să grăbească plata.

Semnalul cel mai ușor de observat rămâne prețul. DNSC și experții în securitate cibernetică arată că site-urile false afișează frecvent reduceri de peste 70-80% la produse de marcă, exact acel tip de ofertă „prea bună pentru a fi adevărată” care împinge cumpărătorul să plătească înainte să verifice magazinul.

Un magazin legitim își arată firma și regulile de vânzare

Un magazin online care vinde consumatorilor din România este obligat, conform Legii nr. 365/2002 și OG 130/2000, să afișeze vizibil denumirea completă a firmei, CUI, numărul de înregistrare la Registrul Comerțului, sediul social complet, capitalul social, adresa de e-mail și numărul de telefon.

Dacă aceste date lipsesc, riscul de fraudă crește imediat. În plus, lipsa datelor de identificare ale firmei poate atrage amenzi ANPC între 2.000 și 10.000 de lei, iar pentru contravenții grave sancțiunile pot ajunge până la 100.000 de lei.

Pe lângă datele firmei, un site legitim are pagini clare pentru Termeni și Condiții, Politica de Retur și Politica de Confidențialitate. Absența lor indică o posibilă fraudă, pentru că tocmai aceste pagini explică cine vinde, în ce condiții livrează și cum se returnează produsul.

Comercianții online trebuie să afișeze și pictograma oficială SAL, în format 250 x 50 pixeli, cu link către anpc.ro/sal, precum și un link către platforma europeană SOL. Iar din 1 ianuarie 2026 se aplică obligația ca toți comercianții din România, instituțiile publice și entitățile înregistrate să accepte plăți cu cardul și alte metode de plată electronice, conform Legii nr. 239/2025.

Adresa site-ului și metoda de plată spun repede cât de mare este riscul

Un control simplu începe cu bara de adrese. Site-ul ar trebui să înceapă cu „https://” și să afișeze pictograma de lacăt. În 2026, sunt considerate sigure doar TLS 1.2 și TLS 1.3, iar TLS 1.3 este standardul de aur.

Mai departe, adresa trebuie citită integral. Variante precum „anaf-info.ro” în loc de „anaf.ro”, adrese cu litere schimbate fin sau cu caractere neobișnuite sunt folosite tocmai pentru a imita organizații cunoscute și pentru a păcăli plata sau introducerea datelor personale.

Subiectul a fost relatat și de medium.com, iar explicații similare despre verificarea conexiunii securizate și standardele TLS apar și acolo. În același timp, semnele practice de fraudă și obligațiile comercianților sunt sintetizate de validsoftware.ro.

Și metoda de plată separă repede un magazin serios de unul periculos. Este recomandată plata online cu cardul prin procesatori care oferă 3D Secure, portofele digitale mobile precum MobilPay Wallet, Google Pay și Apple Pay sau plata în rate prin Oney.

În schimb, trebuie evitate transferurile bancare directe către persoane fizice, serviciile de transfer fără protecția cumpărătorului sau criptomonedele, atunci când acestea sunt singurele opțiuni de plată. Când un magazin împinge cumpărătorul doar spre astfel de variante, recuperarea banilor devine mult mai dificilă.

Mesajele urgente și cererile de parole indică o încercare de fraudă

Frauda online nu apare doar sub forma unui magazin fals. DNSC și experții în securitate cibernetică indică și mesajele care creează presiune artificială, de tipul „contul tău va fi blocat” sau „ai un colet nerevendicat”. Scopul este grăbirea unei reacții înainte de verificarea expeditorului și a linkului.

Un alt semn clar apare când sunt cerute date sensibile: parole, numere de card sau coduri CVV. Instituțiile legitime nu cer niciodată astfel de informații prin e-mail, SMS sau telefon, iar introducerea lor într-un formular primit printr-un mesaj urgent poate duce direct la pierderea banilor sau a accesului la conturi.

Site-urile false sunt adesea promovate și prin reclame plătite pe rețelele sociale sau în rezultatele sponsorizate din motoarele de căutare. Faptul că un link apare sus în pagină sau are etichetă de promovare nu îi confirmă autenticitatea.

Verificarea începe cu firma, continuă cu adresa și se oprește la datele cerute

Înainte de plată, verificarea utilă este una scurtă și concretă:

• firma trebuie să aibă afișate denumirea completă, CUI, numărul de înregistrare la Registrul Comerțului, sediul social complet, capitalul social, e-mailul și telefonul;
• site-ul trebuie să aibă pagini pentru Termeni și Condiții, Politica de Retur și Politica de Confidențialitate;
• adresa trebuie să înceapă cu „https://”, să afișeze lacătul și să nu imite numele unei instituții sau al unui brand cunoscut prin litere schimbate;
• ofertele cu reduceri de peste 70-80% la produse de marcă trebuie tratate ca semnal de risc, nu ca oportunitate;
• dacă sunt cerute parole, coduri CVV sau alte date bancare prin e-mail, SMS ori telefon, contactul trebuie tratat ca fraudulos.

Merită verificată și vechimea domeniului, pentru că site-urile frauduloase sunt adesea înregistrate de foarte puțin timp. Un magazin apărut recent, fără date complete de firmă și cu reduceri extreme, cumulează mai multe semne de risc în același loc.

Raportarea rapidă poate limita pierderea de bani și date

Dacă există suspiciunea unei fraude sau a fost accesat un site periculos, DNSC pune la dispoziție linia națională de asistență 1911 și formularul de raportare de pe pnrisc.dnsc.ro. Raportarea rapidă ajută la îndrumare imediată și la semnalarea domeniilor folosite în campanii frauduloase.

Când există un prejudiciu material, plângerea la Poliția Română este complementară raportării către DNSC. Aceasta poate fi depusă personal la cea mai apropiată unitate de poliție sau online, prin portalul politiaromana.ro/ro/petitii-online ori prin e-mail la petitii@politiaromana.ro.

Dacă frauda implică un magazin online fals sau un comerciant care nu respectă obligațiile legale, sesizarea ține și de ANPC și se depune online pe anpc.ro. ANPC a lansat în iulie 2026 „Ghidul de bune practici privind piața produselor și serviciilor comercializate online – Ediția 2026”.

DNSC oferă și extensia de browser „DNSC Blacklist Protection”, disponibilă pe pnrisc.dnsc.ro/blacklist/, pusă la dispoziția publicului în iulie 2026.