Un juriu federal din Oakland a decis luni că Elon Musk a deschis prea târziu procesul împotriva OpenAI și a lui Sam Altman. Miliardarul american ceruse despăgubiri colosale și anularea structurii comerciale a companiei care a creat ChatGPT, acuzând încălcarea unui acord inițial de a funcționa exclusiv ca organizație nonprofit.
Verdictul instanței și reacția lui Musk
Judecătoarea Yvonne Gonzalez Rogers a adoptat imediat verdictul consultativ pronunțat după nici două ore de deliberări. Instanța nu a analizat pe fond acuzațiile privind „încălcarea unui trust caritabil”, ci a stabilit pur și simplu că acestea depășesc termenul legal de trei ani în care putea fi introdusă o astfel de acțiune.
Lucrurile nu se opresc însă aici.
Dar Musk și avocații săi au anunțat deja că vor contesta decizia la Curtea Federală de Apel a celui de-al 9-lea Circuit al SUA. Pe rețeaua X, Musk a numit decizia „o tehnicalitate de calendar”. El a scris exact: „Pentru oricine a urmărit cazul în detaliu nu există nicio îndoială că Altman și Brockman s-au îmbogățit prin deturnarea unei organizații caritabile. Singura întrebare este când au făcut-o”.
Avocatul său, Steven Molo, a vrut să facă apel direct la judecătoare, însă aceasta l-a oprit. „Există un volum mare de probe care susțin concluzia juriului”, a precizat magistratul la finalul procesului. Un alt avocat al lui Musk, Marc Toberoff, a explicat pentru CNBC că acțiunea „vizează, în esență, protejarea organizațiilor caritabile împotriva unui astfel de tip de exploatare”.
Miza financiară uriașă din spatele ușilor închise
De partea cealaltă, avocații OpenAI și Microsoft au sărbătorit decizia chiar pe holurile tribunalului. William Savitt, principalul avocat al OpenAI, a punctat ferm: „Nu este o decizie tehnică, ci una de fond”. El a adăugat sec: „Mesajul este clar: acuzațiile au fost formulate prea târziu și au fost folosite ca armă de către un competitor care nu poate concura pe piață.”
Și Microsoft a emis un comunicat oficial pe această temă: „Faptele și cronologia acestui caz au fost clare de mult timp și salutăm decizia juriului de a respinge aceste acuzații ca tardive”. Gigantul IT a subliniat că va continua parteneriatul: „Rămânem dedicați colaborării cu OpenAI pentru dezvoltarea și extinderea tehnologiilor AI pentru persoane și organizații din întreaga lume.”
Aici, Adevarul a relatat luni dimineață că echipa lui Musk ceruse instanței să oblige OpenAI și Microsoft să renunțe la până la 180 de miliarde de dolari considerați „câștiguri obținute ilegal”. V-ați gândit vreodată cum ne afectează direct aceste bătălii de la mii de kilometri distanță? Când giganții tehnologici își securizează investițiile și accelerează dezvoltarea AI pe model comercial, efectul se vede imediat în piață, iar companiile din România care folosesc deja soluții bazate pe ChatGPT (de la bănci la firme de IT) vor fi nevoite să plătească abonamente tot mai scumpe pentru a ține pasul cu inovația. Până la urmă, nota de plată ajunge mereu la utilizatorul final.
Rivalitatea care a schimbat industria
Musk a susținut în instanță că a donat 38 de milioane de dolari către OpenAI cu înțelegerea clară că tehnologia va fi dezvoltată „în beneficiul umanității”. Avocații OpenAI au demontat acuzația și au adus dovezi că donațiile nu au fost condiționate. Ba mai mult, au arătat că Musk însuși a propus o structură comercială, cu condiția să dețină controlul, sugerând chiar integrarea OpenAI în Tesla.
Restructurarea companiei (care a permis extinderea diviziei comerciale) a fost apărată ca fiind absolut necesară pentru a putea concura în cursa extrem de costisitoare cu Google DeepMind.
Cifrele sunt amețitoare.
OpenAI a atras finanțări evaluate la 122 de miliarde de dolari și este estimată la peste 850 de miliarde de dolari. În același timp, SpaceX, compania lui Musk care a înghițit recent propriul laborator AI numit xAI, este evaluată la 1,25 trilioane de dolari.
Îngrijorări majore privind viitorul tehnologiei
Victoria lui Altman deschide drumul pentru o posibilă listare la bursă a OpenAI, o mișcare ce ar fi fost blocată de pretențiile lui Musk. Sarah Kreps, directoarea Tech Policy Institute de la Universitatea Cornell, a explicat impactul: „Decizia va liniști probabil investitorii și întregul sector AI, deoarece evită un rezultat potențial haotic care ar fi putut afecta structura comercială a OpenAI, parteneriatul cu Microsoft și planurile sale viitoare de finanțare”. Ea a subliniat că „Modelele exclusiv nonprofit sunt dificil de susținut la frontiera tehnologică.”
Iar Kreps a avertizat că decizia lasă probleme grave nerezolvate: „Faptul că procesul s-a concentrat pe o problemă procedurală legată de termenul legal lasă nerezolvate dezbateri importante: cum ar trebui reglementate aceste sisteme, cine beneficiază economic de ele și dacă ritmul dezvoltării lor începe să se desprindă de nivelul de confort al societății față de această tehnologie”.
Mai dură a fost Catherine Bracy, director executiv al organizației Tech Equity, care a cerut procurorului general al statului California să reanalizeze acordul comercial al OpenAI. „Să nu confundăm verdictul juriului cu ideea de justiție sau responsabilitate față de cetățenii Californiei”, a declarat ea.
Și, dincolo de mizele financiare, concluzia lui Kreps rămâne valabilă: „Procesul a demonstrat încă o dată cât de mult depinde viitorul inteligenței artificiale de un număr foarte mic de figuri puternice din tehnologie și de rivalitățile personale dintre ele. A evidențiat și distanța tot mai mare dintre cei care construiesc aceste sisteme și oamenii care vor trebui să trăiască și să muncească alături de ele.”
Următorul pas major în această confruntare se mută acum pe piețele financiare, unde SpaceX a depus deja confidențial documentele pentru listare în luna aprilie, iar prospectul oficial ar putea deveni public chiar în această săptămână.
