Europa trebuie să aloce sute de miliarde de dolari în următorii patru ani pentru a contracara expansiunea Rusiei, potrivit unei analize The Economist. Fără sprijinul Statelor Unite, ţările NATO vor fi nevoite să își dubleze contribuţia la apărare.
„Istoria ne învaţă că războaiele încep atunci când guvernele consideră că prețul agresiunii este mic.”, a spus odinioară Ronald Reagan. Astăzi, acest citat capătă un nou sens. După șapte decenii de pace, Europa se confruntă din nou cu o ameninţare la granițele sale, iar de această dată, costurile pentru a face faţă acestei provocări vor fi mai mari ca niciodată.
Cât va cheltui Europa pentru a sprijini Ucraina
The Economist estimează că Ucraina va avea nevoie de 389 de miliarde de dolari între 2026 și 2029. Această sumă acoperă ajutorul militar, sprijinul economic și eforturile de a provoca Rusiei pierderi suficiente pentru a o determina să renunţe la război. Cifra este de două ori mai mare decât totalul alocat de Europa din 2022 până acum.
Pentru statele NATO, asta înseamnă creșterea cheltuielilor de la 0,2% la 0,4% din PIB. Diferenţa majoră față de perioada Războiului Rece este că Statele Unite nu mai sunt un aliat de bază. Sub influenţa lui Donald Trump, ajutorul militar direct din partea SUA a scăzut semnificativ, lăsând responsabilitatea pe umerii europenilor.
În ultimii doi ani, Europa a trimis Ucrainei arme și echipamente în valoare de 206 miliarde de dolari, în timp ce SUA a contribuit cu 133 de miliarde. De acum înainte, continentul va trebui să suporte aproape întreaga povară financiară.
Bugetul Ucrainei sub presiune
Guvernul de la Kiev alocă anual 65 de miliarde de dolari pentru apărare, cu 20% mai mult decât anul trecut. Totuși, Rusia cheltuiește mult mai mult, potrivit unui oficial ucrainean. Fără ajutor extern, Ucraina nu poate face faţă acestei presiuni.
Problema nu se limitează doar la arme. Economia Ucrainei produce aproximativ 90 de miliarde de dolari anual, iar deficitul bugetar ajunge la 50 de miliarde. Aliaţii au donat rachete americane și sisteme antiaeriene europene în valoare de 40 de miliarde de dolari doar în acest an. Fără aceste ajutoare, rezistența Ucrainei ar fi fost pusă la grea încercare.
Armata Ucrainei depinde de sprijinul extern
Ucraina folosește în prezent o mare parte din bugetul său pentru apărare. Pentru comparaţie, țările NATO alocă, în medie, 2% din PIB pentru apărare. Kievul nu are însă de ales: fiecare zi de război aduce pierderi de vieţi, echipamente și teritoriu.
Potrivit firmei Dragon Capital din Kiev, armata ucraineană cheltuie anual 73 de miliarde de dolari pentru salarii, logistică și întreţinere. Aceste sume nu includ costurile pentru reconstrucția orașelor sau compensaţiile pentru civili.
O parte din banii europeni ajung tot în Statele Unite, pentru că majoritatea sistemelor avansate – de la rachete HIMARS la interceptoare Patriot – sunt produse doar în America. Chiar dacă Europa încearcă să-și dezvolte propria industrie de armament, soluţiile alternative nu sunt la fel de eficiente.
Ce nu poate oferi Europa fără ajutorul SUA
Sistemul antiaerian SAMP/T franco-italian nu este la fel de eficient ca Patriot în interceptarea rachetelor balistice. Rachetele de croazieră europene au o rază de acţiune mai mică decât Tomahawk, iar fără HIMARS, artileria ucraineană ar pierde precizia necesară pentru contraatacuri eficiente.
Un oficial NATO a explicat: „Fiecare tărâm are specializări diferite. SUA deține tehnologii pe care nimeni altcineva nu le poate replica în următorii 10 ani”. Orice întrerupere a ajutorului american reprezintă, astfel, o problemă strategică majoră.
Totuși, există și semne pozitive. Țările europene au început să colaboreze mai strâns. Proiecte comune pentru producția de muniții și sisteme de apărare antiaeriană sunt în desfășurare. Europa a înțeles că această luptă este despre supraviețuirea noastră colectivă, a declarat un diplomat francez.
Ce urmează pentru Europa și Ucraina
Dacă războiul se va încheia în 2025, Ucraina va avea nevoie de încă 181 de miliarde de dolari doar pentru reînarmare și pentru a preveni un nou atac. Această sumă nu include reconstrucţia infrastructurii sau compensaţiile pentru victimele conflictului.
Expertul în securitate lon Popescu avertizează: „Fiecare lună de întârziere în livrarea armelor crește costurile cu 5-7%. Dacă Europa nu acționează unită, riscăm să pierdem tot progresul făcut în ultimii doi ani”.
Întrebarea principală rămâne: sunt țările europene dispuse să plătească acum pentru a păstra pacea sau vor plăti mai târziu pentru un conflict pe propriul teritoriu? Răspunsul la această întrebare va influența viitorul continentului pentru mulţi ani de acum înainte.
