Vara aceasta rescrie complet statisticile meteorologice europene. Europa de Vest a depășit oficial pragul celui mai cald interval iunie-iulie măsurat vreodată, înregistrând o temperatură medie de 21,62 de grade Celsius. Acest nou prag depășește recordul anterior stabilit în vara anului 2022 pentru aceeași perioadă.
Seceta severa loveste sapte tari europene
Iar lucrurile stau destul de rău la nivelul solului. Nivelul de umiditate înregistrat în luna iulie a fost „vizibil mai scăzut” comparativ cu perioada de secetă severă din iulie 2022. Asta pune o presiune uriașă pe agricultură și pe sistemele de irigații continentale.
Seceta severă afectează în mod direct Franța, Spania, Austria, Ungaria, Regatul Unit, Irlanda și o parte a Islandei. Consecințele se văd imediat în activitățile economice care depind de apă. Debitele râurilor mari (Sena, Rinul și Dunărea) au fost neobișnuit de scăzute, blocând parțial transportul fluvial și producția de energie în mai multe țări europene.
Cum ne afectează asta pe noi?
În România, aceste blocaje s-au manifestat imediat prin navigația afectată pe Dunăre și prin oprirea unor capacități energetice. Chiar și producția la CET Grozăvești a fost oprită pe fondul caniculei extreme.
Oceanele fierb la propriu sub fenomenul El Nino
Dar presiunea termică nu se oprește la uscat. Samantha Burgess, expertă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (instituția care operează programul Copernicus), a explicat mecanismul. „Acesta este un exemplu clar al modului în care schimbările climatice intensifică extremele de căldură, căldura și seceta consolidându-se din ce în ce mai mult una pe cealaltă”, a declarat Burgess.
Dincolo de cifre, situația globală este alarmantă. După cum a relatat Jurnalulnational într-o analiză recentă, temperatura medie a suprafeței mării a atins în iulie 20,96 de grade Celsius. Vorbim despre un nou record absolut și a doua lună consecutivă cu temperaturi record ale oceanelor, informație confirmată și de Antena 3.
Cifrele vorbesc de la sine.
Tot în luna iulie, temperatura medie a aerului la suprafața planetei a fost la egalitate pentru al doilea cel mai călduros iulie înregistrat vreodată. Nivelul s-a situat la 1,47°C peste nivelul preindustrial din perioada 1850-1900.
Avertismentul clar al expertilor climatologi
Specialiștii de la Copernicus leagă această evoluție direct de intensificarea fenomenului El Niño din Oceanul Pacific. Acesta contribuie la încălzirea suplimentară a unui sistem climatic deja afectat puternic de emisiile de carbon.
Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, a detaliat situația actuală. „Ne confruntăm acum cu un El Niño foarte puternic, posibil fără precedent în ceea ce privește amplitudinea. Este clar că aportul provenit din Pacificul tropical devine destul de important”, a explicat oficialul.
Până la urmă, cauza de bază rămâne activitatea umană.
Același Carlo Buontempo a transmis un avertisment pe care autoritățile internaționale trebuie să îl ia în serios: „Nu am mai văzut în timpul vieții noastre și, foarte posibil, în timpul existenței civilizației noastre, o climă atât de caldă. Iar principalul factor care determină această încălzire, după cum știm, sunt gazele cu efect de seră”.
Statisticile oficiale arată că ultimii 11 ani au fost cei mai călduroși ani înregistrați vreodată în baza de date a Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, arhivă care conține măsurători detaliate începând cu anul 1940.
