Europa investește 800 de miliarde de euro în reînarmare. Cum poate lipsa soldaților să blocheze apărarea UE până în 2030

Potrivit Euronews. Spre deosebire de investițiile anunțate pentru armament, problema personalului persistă în majoritatea statelor analizate de EUROMIL. Un sondaj realizat în 11 țări din UE arată că majoritatea asociațiilor militare consideră recrutarea „problematică”, iar retenția personalului este văzută drept „problematică” sau „critică”.

Aceasta înseamnă că statele europene pot cumpăra tehnică militară nouă, dar se confruntă cu presiune când trebuie să asigure efectivele necesare pentru a o folosi. Emmanuel Jacob, președintele Organizației Europene a Asociațiilor Militare și Sindicatelor (EUROMIL), a sintetizat problema: „La sfârșitul zilei trebuie să avem suficienți oameni pentru a gestiona aceste investiții.”

Scenariul din 2030 cere trupe gata de deplasare rapidă

Estimările serviciilor de informații europene indică anul 2030 ca moment în care Rusia ar putea fi pregătită să „testeze NATO”. Într-un astfel de scenariu, dacă 100.000 de soldați ruși s-ar concentra la granița UE și a Alianței, Europa ar trebui să mobilizeze un număr similar de militari.

La Vilnius, Andrius Kubilius, comisar european pentru Apărare, a descris presiunea de timp și volum pe care o presupune acest calcul: „Imaginați-vă că este 2030, anul în care serviciile de informații spun că Rusia va fi pregătită și dispusă să testeze NATO, și 100.000 de soldați ruși se adună la granița UE și la granița NATO. Pentru a face față unei acumulări de 100.000 de soldați, ar trebui să mutăm un număr similar de soldați și echipamente, și rapid.”

Militarii pleacă din armată din motive recurente

Datele adunate în statele UE arată un tipar clar: militarii părăsesc armata, de regulă, după circa 10 ani de serviciu. Motivele invocate sunt salariile mici, echilibrul precar între viața profesională și cea personală și condițiile de muncă.

La intrare, armatele se lovesc de alte obstacole care reduc baza de recrutare:

• competiția din sectorul privat;
• nivelul salariilor;
• cerințele privind condiția fizică.

Finanțarea comună pentru armament nu rezolvă automat lipsa de personal.

NATO avertizează că problema afectează credibilitatea Alianței

O notă a Comitetului pentru Apărare și Securitate al Adunării Parlamentare a NATO leagă direct lipsa capacității de a extinde armatele aliate de capacitatea reală de apărare. Un raport complet pe această temă este așteptat la sfârșitul lunii noiembrie.

„Incapacitatea de a extinde forțele armate ale Aliaților pentru a îndeplini noile cerințe de forță ale NATO reprezintă un risc direct pentru pregătirea, credibilitatea și sustenabilitatea pe termen lung a forțelor NATO într-un mediu de securitate internațională din ce în ce mai complex și în degradare rapidă”, arată Comitetul pentru Apărare și Securitate.

Presiunea se vede deja și politic.

Problema nu mai ține doar de bugete, ci și de disponibilitatea societăților europene de a susține serviciul militar. Chris Kremidas-Courtney, expert în apărare, a sintetizat dependența dintre apărare și acceptarea socială: „Dacă serviciul în forțele armate este privit cu dispreț într-o societate, puțini vor dori să rămână și chiar mai puțini vor dori să se alăture de la bun început. Viitorul securității europene va depinde de capacitatea societăților sale de a reconstrui contractul social în jurul apărării naționale și a altor forme de serviciu, pentru a se asigura că Europa are soldații de care are nevoie pentru provocările viitoare.”